România este o țară mult mai puțin secularizată decât cele din Occident, iar acest proces are abia acum loc la noi, „cu toată violența și virulența lui, și o spun fără să condamn sau să iau o atitudine pro sau contra”, spune sociologul Mirel Bănică într-un interviu acordat Europei Libere.

El spune că asistăm la manifestările primei generații complet secularizate din istoria țării, a celei născute și formate după 1990.

„În acest moment asistăm la prima generație din istoria acestei țări, formată din cei născuți după 1990, care au o gândire modernă și secularizantă exact cum o au și cei din Occident. Ei nu mai înțeleg rolul unor ritualuri pe care nu le pricep, nu le văd sensul. Nu le mai înțeleg din cauza unei alte mentalități, care se bazează pe competiție, pe spiritul dezvoltării personale, pe ideea că mai degrabă psihanaliza rezolvă tot, decât spovedania. Nu mai înțeleg toate acele remedii și terapii spirituale pe care le propune Biserica Ortodoxă Română. Este o nouă generație care s-a rupt complet de vechile canoane, de vechea manieră de a gândi a părinților și a strămoșilor lor”, a spus Bănică.

Acesta a precizat că generația respectivă nu mai are „memoria gestului religios”.

„Oamenii nu mai știu ce înseamnă îmbrăcămintea preotului, nu mai știu obiceiuri, ritualuri. Și asta îi face foarte vulnerabili, pe de o parte, îi face foarte critici la adresa bisericii, pe de altă parte. Iar biserica nu este o mașină de comunicare. Ne așteptăm ca biserica să comunice. Ei bine, nu știe să o facă, sau poate că nu vrea să o facă”, a adăugat sociologul.

El afirmă că aceia care se plâng de bani dați pentru anumite slujbe bisericești sunt tocmai aceia care nu au dat niciodată bani acolo.

„Cei care se plâng de lipsa de transparență și unde sunt banii, mă îndoiesc că au dat vreodată bani bisericii. Știu acest lucru din cei 20 de ani de teren pe care i-am făcut.

Apoi, gândiți-vă, spre exemplu la cineva, care după o operație chirurgicală complicată are un prea plin sufletesc și vrea să-i mulțumească acelui medic, care poate nu-i va cere niciodată niciun ban. Așa funcționăm noi în colțul ăsta de lume, în Orient; simțim nevoia pentru a ne debloca emoțional să spunem mulțumesc împreună cu un dar, cât de mic. Pentru că darul îi leagă pe oameni, darul îi unește”, a completat Mirel Bănică.


Sociologul explică scandalul născut în urma sfintei împărtășanii prin faptul că generația secularizată nu înțelege „vechile credințe religioase legate de sacru, de intangibilitatea sacrului, de felul în care sacrul curăță și iradiază orice.  Pe mine mă interesează, ca om ce studiază acest fenomen, este această controversă, pentru că în linguriță de împărtășanie se concentrează, dacă vreți, unul dintre punctele nodale ale secularizării. Secularizarea nu mai crede în explicațiile mistice, vrea doar explicații raționale. Da, poate, așa este – transmite boala, transmite virusul, e posibil, n-am de unde să știu, nu a făcut nimeni cercetări. Dar dacă nu transmite?”

În încheierea interviului său, Mirel Bănică afirmă că secularizarea va limpezi apele. 

„Dar asta e partea bună a secularizării – limpezește apele. Biserica Ortodoxă Română din 2040 cred că nu va mai semăna aproape deloc cu cea de astăzi. O iubim sau nu, dar fără Biserica Ortodoxă Română, poate vă sună puțin prea naționalist, nu vom mai exista nici noi. Și aici deschidem un alt capitol mult mai amplu și mult, mult mai delicat legat de geopolitică și de tot restul. Deja este un miracol că există și deja e un miracol că Biserica Ortodoxă Română a reușit între Est și Vest, pentru că suntem, totuși, niște ortodocși latini”, a spus el.

Mirel Bănică este este doctor în științe politice al Universității din Geneva (2004). Între anii 2005 și 2008 a efectuat stagii de cercetare și practică profesională la Universitatea Laval (Canada) și la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris.

Din 2008 este cercetător științific la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Domenii de cercetare și specializare: socio-antropologia religiei ortodoxe, sociologia memoriei, antropologia mediilor virtuale.

La Editura Polirom a publicat: Biserica Ortodoxă Română, stat și societate în anii 1930 (2007), Enervări sau despre bucuria de a trăi în România (în colaborare, 2007),Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană (2014), Bafta, Devla și Haramul. Studii despre cultura și religia romilor (2019)