ascultă articolul

Un număr de 7 din 10 angajatori spun că este greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit, pentru o poziție entry level care necesită studii superioare, problemă remarcată și de jumătate din companiile cu peste 500 de salariați, potrivit unui studiu realizat de Millward Brown, conform Mediafax.

 În același timp, doar 4 din 10 reprezentanți ai companiilor se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de calitatea candidaților cu studii superioare. Candidații proveniți de la facultățile de matematică, informatică și științe naturale sunt cei mai bine evaluați (57% dintre angajatori sunt mulțumiți și foarte mulțumiți) în timp ce absolvenții de științe economice sunt cel mai slab evaluați (36% dintre angajatori sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți).

Cele mai importante cerințe ale angajatorilor, de la candidații cu studii superioare care aplică pentru o poziție de entry level, sunt aplicabilitatea cunoștințelor teoretice în practică, valorile personale, planificarea și organizarea activităților, competențele de limbi străine și comunicarea verbală. Realizat pe un eșantion de 439 de companii, studiul arată că aplicabilitatea cunoștințelor teoretice în practică este pe primul loc între cerințele angajatorilor, dar pe penultimul loc atunci când vine vorba de evaluarea candidaților.

”Pe măsură ce firmele sunt mai mari, scade nivelul de dificultate în găsirea angajatului potrivit. Cu toate acestea, chiar și în cazul firmelor cu peste 500 de angajați jumătate dintre reprezentanții acestora consideră greu sau foarte greu să recrutezi persoane cu studii superioare pentru poziții entry level”, arată studiul.

 Durata de formare a unei persoane angajate pe o poziție de entry level este, în medie, de 8 luni, firmele mari (peste 500 angajați) reușind să reducă la 6 luni.

În medie, sunt evaluate 14 persoane pentru selecția candidatului potrivit, cu o variație între 11 persoane pentru o poziție în departamentul de producție și 17 persoane pentru departamentul de vânzări.

Candidații au fost evaluați cel mai bine la abilitatea de utilizare a calculatorului, valorile personale și dorința de dezvoltare, și cel mai prost la capacitatea de decizie, aplicabilitatea cunoștințelor teoretice în practică și inițiativă.
Prioritățile pentru sistemul românesc de învățământ superior puse în evidență de studiu, pe baza diferenței între cerințele angajatorilor și evaluarea absolvenților, sunt aplicabilitatea cunoștintelor în practică, planificarea și organizarea activităților, inițiativa și proactivitatea.

Studiul a fost realizat de Millward Brown împreună cu Coaliția pentru Dezvoltarea României și Ejob, pe un eșantion de 439 de reprezentanți ai companiilor implicați în procesul de recrutare și selecție al angajaților. Datele au fost culese în perioada septembrie 2014-martie 2015. Eroarea de eșantionare este de +/- 5%.

Potrivit reprezentaților mediului de afaceri, reuniți în CDR, deși educația este un factor cheie pentru dezvoltarea oricărei țări, astăzi 42% dintre copiii de 15 ani din România sunt analfabeți funcțional, adică au urmat o formă de educație, pot reproduce un text, dar nu înțeleg conținutul de idei, iar în 2012, conform testelor PISA, România s-a clasat pe locul 45 din 65 de țări la acest indicator.

În aceste condiții, Coaliția pentru Dezvoltarea României propune o serie de măsuri pentru adaptarea învățământului local la nevoile lumii moderne, inclusiv dezvoltarea STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică) cu accent pe aplicabilitate, competitivitate, inovație și pasiune, dezvoltarea creativității prin punerea accentului pe latura artistică și emoțională a elevilor, un învățământ tehnic și profesional de calitate și scăderea importantă a analfabetismului funcțional, prin luarea de măsuri concrete, astfel încât fiecare absolvent de clasa a VIII-a să aibă un nivel de pregătire în baza unui standard minim de evaluare pentru nota 5.