ascultă articolul

Cristian Botan, tânărul din Focșani care a fost angajat în anul 2012 de Guvernul Ponta pentru a dezvolta un site de recrutare pentru posturile din sistemul bugetar, a fost de curând demis de Guvernul Grindeanu.  

Tânărul vine cu informații noi despre modul în care se fraudează angajările la stat. El declară că portalul pe care l-a creeat, posturi.gov.ro, a fost cel mai accesat din România, cu peste 2,3 milioane de vizitatori unici. Chiar dacă site-ul a fost vizitat de mulți români, nu a putut să rezolve și marea problemă din sectorul public, și anume, angajărilor pe pile.

Botan a declarat că în ultimii cinci ani a putut să fie atent la cum se fac angajările în administrație. El a mai menționat că portatul dezvoltat de el a fost făcut fără să coste sume mari de bani și acolo oamenii pot să găsească aproximativ toate ofertele de muncă din sectorul public. Datorită acestui site, tânărul a fost inclus în topul New Europe 100 al celor mai importanți inovatori din Europa Centrală și de Est, realizat în parteneriat de Res Publica, Google, Financial Times ș.a. (2014).

Totuși, Cristian spune că portatul nu a reușit să rezolve una dintre marile probleme ale României, și anume angajarea oamenilor din recomandări. În România nu se angajează oameni pentru capacitățile pe care le au, ci dacă cineva cunosct îl ajută să ajungă pe o anumită poziție.

În postarea lui pe o rețea de socializare, Cristian a menționat câteva metode prin care se facilitează fraudarea concursurilor de angajare în instituțiile publice:

„Metoda 1: Timpul alocat pentru înscrieri – se stabilește un interval cât mai scurt pentru depunerea dosarelor, astfel încât concurența să fie cât mai redusă. Acest interval este uneori de numai 5 zile, incluzând sfârșitul de săptămână. Rămân astfel 3 zile în care candidații de bună-credință trebuie să vadă anunțul, să-și adune documentele necesare dosarului și să se deplaseze fizic la instituție pentru a-l depune. Ca regulă de lucru, e mult mai simplu să fraudezi un concurs cu 3 candidați, decât unul cu 39 (apropo de postul de la Senat despre care v-am scris cu câteva zile în urmă).

Metoda 2: Studiile necesare – se aleg domenii de studiu care n-au nimic de-a face cu activitatea funcției pentru care se organizează concursul. Spre exemplu, pentru funcția de inspector la Compartimentul Relații cu Publicul al unei primării din județul iași se admit studii superioare în domeniul geografie. La fel și pentru funcția de consilier la Compartimentul Evidență Asigurați, Carduri și Concedii Medicale dintr-o casă județeană de asigurări de sănătate.

Metoda 3: Documentele necesare pentru dosar – se solicită adeverințe, certificate, atestate sau diplome a căror obținere depășește calendarul stabilit pentru depunerea dosarelor. În absența acestor documente, dosarul este respins, iar ca o „pură coincidență” este destul de probabil ca unul dintre contracandidați să aibă deja toate aceste documente pregătite.

Metoda 4: Subiectele pentru proba scrisă – se stabilește o bibliografie cât mai complexă, menită a descuraja candidații de bună-credință. Spre exemplu, pentru un post de director general în cadrul unui minister (concurs care se desfășoară în această perioadă, de altfel), bibliografia cuprinde 29 legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru și regulamente europene. Am făcut un exercițiu simplu și am adăugat toate cele 29 documente în același fișier Word, cu font Times New Roman de 12, la spațiere de un rând. Rezultă 2.377 pagini (898.741 cuvinte, 5.489.741 semne) pe care trebuie să le înveți în cele 12 zile stabilite între momentul în care postul a fost scos la concurs și ziua în care susții proba scrisă, adică o medie de 198 pagini/zi. Dacă totuși te încăpățânezi să încerci, atunci ia în calcul faptul că este destul de posibil ca unul dintre contracandidații tăi să aibă deja cele câteva subiecte de concurs posibile, adică va învăța cam o pagină pe zi, iar acest lucru îi va fi mai mult decât suficient pentru a obține punctaj maxim la proba scrisă.

Metoda 5: Interviul – se departajează candidații chiar și la doar câteva puncte, suficiente însă pentru ca postul să meargă în direcția prestabilită. O situație interesantă este aceea în care unul dintre candidați lucrează deja în instituție sub o formă contractuală (detașat, angajat temporar ș.a.) și se prezintă pentru a fi intervievat 'independent' de oameni care-i sunt deja colegi de câteva luni sau uneori chiar de câțiva ani. Contestația față de rezultatul interviului este inutilă, dat fiind că nu poți compara prestația ta față de cea a contracandidatului care a obținut postul. Acestea sunt doar câteva dintre modalitățile simple prin care angajările în sectorul public sunt fraudate. Dacă astăzi ne este dat să remarcăm starea precară a sistemului nostru de sănătate, absența autostrăzilor, condițiile deficitare din învățământ, calitatea scăzută a serviciilor prestate de instituțiile noastre publice, dacă nu există jurnal de știri în care să nu fie prezentat cel puțin un caz de corupție, atunci toate acestea sunt în fapt consecințele principiilor greșite pe baza cărora se obțin posturile la stat. Avem nevoie de o reformă substanțială a administrației, cu accent pe transparență, evaluarea performanței și implementarea noilor tehnologii. În absența unei astfel de reforme, România va rămâne în continuare – așa cum spunea cineva – «țara mătușilor, țara soacrelor, țara nepoților, țara cumnaților». Pentru această reformă voi milita în continuare din afara sau din interiorul Palatului Victoria, în funcție de interesul și înțelepciunea celor aflați în Guvern.”, a scris acesta pe Facebook.