ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Marți, 5 aprilie, în senatul României a avut loc dezbaterea propunerii legislative privind interzicerea finanțării Catedralei Mântuirii Neamului.

Una dintre cele mai aplaudate luări de poziție i-a aparținut senatorului ALDE,  Varujan Vosganian. În cuvântul său, acesta a amintit de faptul că între secolele XIV și XVII, singura cultură românească s-a datorat bisericilor și mănăstirilor ortodoxe.

Vosganian a mai amintit faptul că fostele principate ale Țării Românești și Moldovei nu ar avea, practic, nicio ctitorie mai veche de anul 1800, dacă nu s-ar fi construit biserici și mănăstiri.

"Nu știu dacă sunteți informați în legătură cu situația urbanistică a celor două principate, dar lăcașuri civile, case, sunt foarte puține. În București, case mai vechi de 1800 practic nu există. E una singură pe strada Spătarului, care a fost construită în a doua jumătate a secolului XVIII. Practic, Moldova și Muntenia sunt complet deposedate de clădiri civile înainte de 1800 și asta din cauza faptului că, sub suzeranitate turcească, capitulațiile interziceau comerțul exterior (doar cu dreptul de preemțiune al Porții) și, din acest motiv, nu exista burghezie și, în consecință, nici burguri, practic, nu exista o viziune urbanistică.

Amintirile cele mai prețioase pe care le are Vechiul Regat, de la Alexandru cel Bun până la Constantin Brâncoveanu, sunt bisericile și mănăstirile noastre. Mă întreb ce ar fi turismul nostru în Bucovina, în zona Vâlcei fără bisericile și mănăstirile pe care, în nesăbuința lor, neținând seama de punctul de vedere al domnului Remus Cernea, domnitorii le-au construit!

De aceea, vă rog să aveți în vedere că adevărata cultură românească între anii 1350 și, practic, până la Biblia de la 1688, dacă nu chiar mai târziu, a fost datorată mănăstirilor și bisericilor noastre", a spus el în plenul Senatului.

Senatorul a susținut necesitatea investițiilor românești în lăcașuri de cultură și spiritualitate, în diaspora, altfel existând riscul ca românii din străinătate să uite foarte rapid de originile lor.

"Și un ultim lucru doresc să-l spun în această privință: da, statul român plătește în fiecare an bani la Schitul Prodromu, da, statul român a plătit sume de bani pentru a face o casă de pelerinaj la Ierihon, da, statul român a dat bani pentru bisericile românești din străinătate! Să nu dăm?! Dacă întreb românii de acasă dacă cunosc măcar un singur român, unul singur, care nu-i născut sau educat în ținuturile istorice, adică România de azi, Basarabia, Bucovina și Timoc, 99% dintre români nu știu numele niciunui singur român care nu-i născut în România!! De fapt, noi nu avem fii ai exilului! Romțânii născuți în străinătate se îndepărtează de spiritualitatea romțnească. Și, de ce?! Pentru că n-am avut biserici românești unde românii să meargă, pentru că n-au avut casa românească peste tot", a spus el.

Iată discursul integral:

Domnilor senatori,

Să facem un exercițiu de imaginație, să presupunem că, în spațiul celor două principate, Moldova și Muntenia, ar fi existat o astfel de „propunere legislativă” la 1350, încât domnitorii să nu susțină construirea de lăcașuri de cult. Nu știu dacă sunteți informați în legătură cu situația urbanistică a celor două principate, dar lăcașuri civile, case, sunt foarte puține. În București, case mai vechi de 1800 practic nu există. E una singură pe strada Spătarului, care a fost construită în a doua jumătate a secolului XVIII. Practic, Moldova și Muntenia sunt complet deposedate de clădiri civile înainte de 1800 și asta din cauza faptului că, sub suzeranitate turcească, capitulațiile interziceau comerțul exterior (doar cu dreptul de preemțiune al Porții) și, din acest motiv, nu exista burghezie și, în consecință, nici burguri, practic, nu exista o viziune urbanistică.

Amintirile cele mai prețioase pe care le are Vechiul Regat, de la Alexandru cel Bun până la Constantin Brâncoveanu, sunt bisericile și mănăstirile noastre. Mă întreb ce ar fi turismul nostru în Bucovina, în zona Vâlcei fără bisericile și mănăstirile pe care, în nesăbuința lor, neținând seama de punctul de vedere al domnului Remus Cernea, domnitorii le-au construit!

De aceea, vă rog să aveți în vedere că adevărata cultură românească între anii 1350 și, practic, până la Biblia de la 1688, dacă nu chiar mai târziu, a fost datorată mănăstirilor și bisericilor noastre.

A doua temă: Desigur că nu e obligatoriu ca noi să avem o mare catedrală.

Vă întreb: câți dintre dumneavoastră, mai ales după 199o, au vizitat Domul din Köln, Domul din Milano, Catedrala Saint Paul, Capela Sixtină, Catedrala Notre-Dame? Probabil că v-ați simțit mândri de faptul că omul poate construi astfel de edificii. Și ele, fiecare, constituie nu doar edificii religioase, ci constituie efigii ale mândriei naționale a țărilor acestora și, în același timp, embleme ale civilizației europene.

A dori să ai în România un edificiu de acest fel nu este neapărat un hazard, pentru că, dacă ar fi fost așa, nici Catedrala Notre-Dame, care s-a construit în sute de ani, nici Domul din Milano, care nu s-a terminat nici până azi, nici Catedrala Sagrada Familia, proiectată de Gaudi la Barcelona, care nici ea nu s-a terminat până azi, n-ar fi fost niciodată construite. Și mă întreb ce ar fi fost civilizația europeană, dacă, odată cu Imperiul Romano-German  al lui Carol, la 814, s-ar fi decis să nu se construiască nicio catedrală de o asemenea anvergură.

Acum vine a treia temă, în principiu corect spusă: să lăsăm bisericii posibilitatea de a avea un rol bugetar. De acord, dar aș vrea să vă recomand ceva tuturor: niciodată să nu anulați ceva fără a pune altceva în loc! E o dezbatere amplă în lumea ortodoxă privind rolul social al bisericii. Personal am susținut asta, din păcate, din motive "binecuvântate”, mandatele mele nu au fost niciodată suficient de lungi, ca să pot să aplic asta. Mi se pare normal ca  o seamă de orfelinate și aziluri să fie în administrarea bisericii, pentru că un bătrân bolnav sau un copil orfan au cel puțin la fel de mare nevoie de îngrijire duhovnicească, așa cum au nevoie și de îngrijire medicală.

Da, într-o bună zi, dacă biserica va deveni ordonator de credite, așa cum sunt Ministerul Educației sau Ministerul Sănătății, atunci vom putea discuta altfel. Nu este cazul acum!

Iar chestiunea asta cu impozitarea pentru biserică este un măr otrăvit. În clipa în care românii vor vedea pe fișa de salariu că trebuie să dea impozit la biserică vrând-nevrând, atunci s-ar putea ca relația afectivă cu biserica, ce este profundă astăzi, să se răcească, nemaivorbind de faptul că nu poți să obligi un om care nu merge la biserică sau care este fundamental ateu să plătească impozit pe lumânări, sau, mă rog, ce or fi la alte biserici. De aceea, propunerea asta este un măr otrăvit.

Și un ultim lucru doresc să-l spun în această privință: da, statul român plătește în fiecare an bani la Schitul Prodromu, da, statul român a plătit sume de bani pentru a face o casă de pelerinaj la Ierihon, da, statul român a dat bani pentru bisericile românești din străinătate! Să nu dăm?! Dacă întreb românii de acasă dacă cunosc măcar un singur român, unul singur, care nu-i născut sau educat în ținuturile istorice, adică România de azi, Basarabia, Bucovina și Timoc, 99% dintre români nu știu numele niciunui singur român care nu-i născut în România!! De fapt, noi nu avem fii ai exilului! Romțânii născuți în străinătate se îndepărtează de spiritualitatea românească. Și, de ce?! Pentru că n-am avut biserici românești unde românii să meargă, pentru că n-au avut casa românească peste tot!

De aceea, vă rog să aveți în vedere că aici avem și o dimensiune național-patriotică, avem o dimensiune ce ține de esența poporului român. Să nu ne jucăm cu vorbele! Eu nu știu  în ce județ a călătorit domnul Cernea, unde nu s-au construit spitale sau școli în ultimele decenii. Pot să vă spun că, în Iași, numai în ultimul deceniu, s-a construit Institutul de  Medicină Legală și Institutul de Oncologie. Probabil că în fiecare județ s-a construit un spital, s-au construit licee, colegii sau universități.

De aceea, nu cred că a construi Catedrala „Mântuirii Neamului” cu o parte din bani bugetari este o lovitură atât de grea pentru rețeaua medicală sau rețeaua școlară românească, pentru că biserica, fie ea ortodoxă, catolică sau de orice altă credință sau rit, face și ea parte din educația noastră și din sănătatea noastră morală.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)