Manifestările au avut loc  cu o zi înainte ca Ministerul Justiției să organizeze o dezbatere publică pe tema acestor proiecte legislative. Manifestanții au anunțat că vor să „viziteze" Ministerul Justiției, Consiliul Național al Audiovizualului, sediul Avocatului Poporului și sediul Guvernului din Piața Victoriei.

ACTUALIZARE 21:30 Manifestanții încep să se retragă spre case. Jandarmii apreciază că protestele s-au desfășurat civilizat. Stația de metrou Victoriei este supraaglomerată.

Protestarii au început să părăsească Piața Victoriei duminică seara, în jurul orei 21,00, după ce au manifestat timp de aproximativ patru ore împotriva proiectelor de ordonanță de urgență în domeniul Justiției.

Manifestanții s-au întâlnit mai întâi în Piața Universității, începând cu ora 17,00, apoi au pornit în marș spre Piața Unirii și Piața Constituției, unde au făcut scurte opriri la Consiliul Național al Audiovizualului, Palatul Parlamentului și Ministerul Justiției, după care au revenit la Piața Universității, iar în jurul orei 20,30 au ajuns la sediul Guvernului din Piața Victoriei.
Potrivit unor surse din Jandarmerie, la manifestație au participat peste 30.000 de persoane.
Protestatarii au purtat pancarte și au strigat lozinci prin care au criticat promovarea de către Guvern a proiectelor de ordonanță de urgență privind grațierea și modificarea Codurilor penale.

ACTUALIZARE 21:00 Protestatarii din Capitală au ajuns la sediul Guvernului, însă șirul de manifestanți, în jur de 50.000, se întinde de la Piața Universității. Și bulevardul Magheru este blocat. Proteste se desfășoară și în alte orașe, numărul participanților ridicându-se, în țară, la peste 90.000 de persoane.

ACTUALIZARE 20:00 Manifestanții se îndreaptă către sediul Guvernului

Manifestanții din București, peste 20.000, potrivit unor surse din Jandarmerie, se îndreaptă duminică seară către sediul Guvernului din Piața Victoriei. Aceștia s-au întâlnit mai întâi în Piața Universității, începând cu ora 17,00, apoi au pornit în marș spre Piața Unirii și Piața Constituției, unde au făcut scurte opriri la Consiliul Național al Audiovizualului, Palatul Parlamentului și Ministerul Justiției, după care au revenit la Piața Universității. Aceștia poartă pancarte și strigă lozinci prin care critică promovarea de către Guvern a proiectelor de ordonanță de urgență în domeniul Justiției.
Nu au fost înregistrate incidente, conform forțelor de ordine.

ACTUALIZARE 19:30 Manifestanții au ajuns în Piața Constituției; peste 20.000 de oameni în stradă

Protestatarii din Capitală au ajuns în Piața Constituției, însă șirul de manifestanți, în jur de 20.000, se întinde de la Piața Universității. Ei au scandat, printre altele, "România cere fără grațiere!", "Ciorbea, demisia!", "DNA să vină să vă ia!", "Hoții, hoții!", "Demisia, demisia!".

ACTUALIZARE 18:30 Protestatarii au plecat în marș către Ministerul Justiției și Consiliul Național al Audiovizualului. Sunt cel puțin 15.000 de oameni în București.

Se scandează: „Romania, trezeste-te!”, „România cere: fără grațiere!”, „Demisia!”, „Justiție, nu corupție”, „Antena 3, niște derbedei”, „PSD, ciuma roșie”, „Ieșiți din casă, dacă vă pasă”, „Jos Iordache”, „Jos penalii”, „Referendum”, „Ciorbea, nu uita, România nu te vrea!”, „DNA să vină să vă ia”, „Ciorbea și CNA apără corupția”.

ACTUALIZARE 18:00 Câteva mii de persoane s-au adunat, duminică, în Piața Universității din București, protestând față de proiectele de ordonanță de urgență din domeniul justiției. Protestatarii au ocupat bulevardul Nicolae Bălcescu.

Protestatarii afișează pancarte cu mesaje precum: „Mandatați să reprezentați, nu să abuzați", „Grup infracțional, treci la tribunal", „NU grațiere, DA școli și spitale", „Referendum", „STOP Corupției", „Fără penali la guvernare", „Dragnea distruge România".

Jandarmeria a făcut apel la megafon pentru respectarea ordinii publice și a integrității corporale a persoanelor.

Știrea inițială

Mai multe proteste față de proiectele Guvernului privind grațierea și modificarea codurilor penale sunt anunțate, duminică, în Capitală și în alte 19 localități din țară, precum și în șapte orașe din diaspora, printre care Paris, Londra sau Bruxelles, cu o zi înainte ca Ministerul Justiției să organizeze o dezbatere publică pe tema proiectelor respective.

Protestele sunt provocate de ordonanțele Guvernului PSD vizând grațierea și modificarea codurilor penale.

Manifestările au loc  cu o zi înainte ca Ministerul Justiției să organizeze o dezbatere publică pe tema acestor proiecte legislative. Manifestanții au anunțat că vor să „viziteze" Ministerul Justiției, Consiliul Național al Audiovizualului, sediul Avocatului Poporului și sediul Guvernului din Piața Victoriei.


„Ne strângem la Universitate duminică începând cu ora 17.00. Am observat că unele televiziuni manipulează fără rușine, iar CNA-ul nu își face treaba. Este momentul să îi vizităm. Apoi mergem la Ministerul Justitei, iar pe drum, ne vizităm avocatul. Avem un avocat al poporului care nu lucrează pentru noi. Îl vrem plecat. La final, mergem la guvern", se arată într-un anunț pe Facebook. La protest și-a anunțat participarea și filozoful Gabriel Liiceanu, potrivit România Liberă.

Peste 10.000 de oameni și-au anunțat intenția de a protesta, atât în Capitală, cât și în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Craiova, Deva, Galați, Pitești, Ploiești, Sibiu, Satu Mare, Târgu Jiu, Alexandria (județul Teleorman), Turda și Râmnicu Vâlcea.

De asemenea, sunt anunțate proteste și la Londra, Paris, Bruxelles, Bordeaux, Copenhaga, Hamburg și Zurich.

Contextul în care au fost anunțate protestele

Protestul va avea loc cu o zi înainte ca Ministerul Justiției să organizeze o dezbatere publică pe tema proiectelor privind grațierea și modificarea legilor penale. Ministrul Justiției a anunțat că la dezbatere, programată să înceapă luni la ora 10.00, sunt așteptați toți cei care s-au înscris (peste 200 de persoane), lucrările urmând să aibă loc, cel mai probabil, în două serii, din cauza capacității limitate a sălii. Jurnaliștii vor avea acces la dezbatere. Inițial, urmau să asculte doar la o declarație de presă a ministrului Iordache.

Ministrul Iordache a anunțat că nu are de gând să renunțe la promovarea ordonațelor și nu a ținut cont nici de avizul negativ dat proiectelor de ordonanță de către Consiliul Superior al Magistraturii; nu a ținut cont nici de criticile președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, nici de cele ale procurorului general al României, Augustin Lazăr.

Față de aceste două proiecte de ordonanță au fost organizate proteste duminica trecută, 22 ianuarie, când pe străzile Capitalei au mărșăluit peste 28.000 de oameni. De asemenea, au fost proteste atât în alte orașe ale țării, cât și în diaspora.

Președintele Klaus Iohannis, prezent circa 15 minute în rândul protestarilor din Capitală de duminica trecută, a declanșat procedura pentru organizarea unui referendum. Președintele contestă atât modul de legiferare cât și conținutul celor două ordonanțe de urgență privind grațierea și modificarea codurilor penale.

Astfel, proiectul ordonanței de urgență  prevede grațierea integrală a pedepselor de până la cinci ani, precum și jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreținere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum și a celor cu boli incurabile în faze terminale. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017, zi în care presa a dezvăluit că urma a fi promovată pe ascuns în cadrul ședinței de Guvern, când Liviu Dragnea și premierul Sorin Grindeanu erau în drum spre SUA (probabil, pentru a spune  apoi că nu au știut de promovarea proiectelor legislative). Motivul declamat de Liviu Dragnea și ministrul Iordache pentru grațierea colectivă a fost supraaglomerarea penitenciarelor, numai că - surprizi!- sunt grațiate prin aceeași ordonanță și pedepsele date cu suspendare.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală care vizează abuzul în serviciu, conflictul de interese, neglijența în serviciu. Prin modificări, se vor decshide dosare penale doar pentru  pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei și numai în urma unei plângeri prealabile care trebuie făcute de "victimă", în majoritatea cazurilor funcționarii publici - aleși sau numiți- care comit infracțiunile. De asemenea, pentru abuz în serviciu pedeapsa maximă  se reduce  de la șapte la trei ani de pușcărie și se elimină interdicția privind ocuparea unei funcții publice.

În ceea ce privește conflictul de interese, printre cei menționați ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcționarul public nu se vor mai regăsi și cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunțurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de șase luni de la data comiterii faptei reclamate. Neglijența în serviciu este abrogată.