ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Mihai Tudose a declarat că nu crede că statul român va pierde procesul în care Gabriel Resources îi cere despăgubiri de 4,4 miliarde dolari pentru nedemararea proiectului exploatării aurifere de la Roșia Montană. 

Totodată, premierul a acuzat Guvernul Cioloș că în ultimele zile de mandat a înaintat actele necesare către UNESCO pentru a declara toată zona arie protejată natural. Din acest motiv, nu se vor mai putea face exploatări de zăcăminte acolo, în cazul în care UNESCO va finaliza procedura de declarare ca arie protejată natural.

Totodată, chestionat dacă poate fi contestată decizia referitoare la declararea Roșiei Montane ca arie protejată, Tudose a spus că Executivul va încerca acest lucru.

„E greu până te acceptă. După ce te-a acceptat, e aproape imposibil să o retragi. (…) Pe 4 ianuarie, în guvernarea îngrozitor de foarte tehnocrată, s-a întâmplat acest lucru. (…) Vom încerca să retragem, să scriem că nu ne mai menținem punctul de vedere, punându-ne într-o situație absolut ciudată față de organismele internaționale de profil, încercăm să vedem. Dacă lucrurile rămân definitive, s-a închis. (…) Acolo sunt zăcămintele noastre„, a spus Tudose la România TV.

El a precizat că nu știe care este argumentul pentru care Roșia Montană a fost declarată arie protejată.

„Putea să o declare protejată (…), pe la noi prin casă și noi o protejam, noi o deprotejam și mai ziceam că acolo trăiește ultima libelulă din specia ei și după aia, la un moment dat, constatam că libelula nu mai e și n-a lăsat moștenitori„, a mai afirmat Tudose.

Dosarul Roșia Montană a fost depus la UNESCO de fostul ministru al Culturii în guvernarea Cioloș  – Corina Șuteu – în ultima zi de mandat.

Demersul protejează valoarea culturală unică la nivel mondial a zonei, mai ales în fața exploatării aurului cu cianură.

„Depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011 (când Comisia Națională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO) și continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloș, prin adăugarea Roșiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, așadar, un act de dispoziție cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului național”, arăta atunci Ministerul Culturii.

„Odată identificată valoarea excepțională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenția Patrimoniului Mondial impune obligația declanșării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens”, menționa ministerul.

Recunoașterea internațională a valorii universale a patrimoniului național face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească și de convenția UNESCO semnată de România.

Decizia finală privind includerea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO aparține exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial și ar putea fi luată în iulie 2018.