NAȚIONAL

1.  După întrevederea președintelui României cu premierul Olandei, ambasadorul Țărilor de Jos din România a declarat că țara sa nu va susține intrarea în spațiul Schengen a țării noastre (Sursa). Refuzul este pus de unii jurnaliști pe seama faptului că partea olandeză se teme de creșterea imigrației românilor (Sursa), însă adevăratul motiv ar putea fi faptul că portul Constanța ar deveni o alternativă mult mai bună a portului Rotterdam (Sursa). În încercarea de a obține sprijinul olandezilor, statul român a achiziționat recent două nave „Damen” în valoare de 40 mil. euro (Sursa).

2.  România este unul dintre cele mai „verzi” state europene. Potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului 2020 emisiile de gaze cu efect de seră erau de 5,7 tone/locuitor, cu 47% mai puține decât în 1990, când ajungeau la 10,8 tone. Prețul plătit pentru atingerea acestei „performanțe” a fost însă lichidarea industriei românești (Sursa). În Germania pe de altă parte, emisiile de gaze cu efect de seră ajungeau în 2020 la aproximativ 722 milioane de tone, adică de 120 de ori mai mult decât în România (Sursa).

3.  În Camera Deputaților, au fost adoptate două inițiative legislative care prevăd interdicția persoanelor care au fost condamnate definitiv la închisoare, de a candida și a fi alese în funcțiile de senator, deputat, primar, președinte al Consiliului Județean, consilier județean și consilier local. Sursa

4.  Senatul a adoptat creșterea impozitelor pe proprietate cu până la 50% începând de anul viitor. Această decizie a fost luată de coaliția de guvernare PNL-PSD-UDMR. Forul decizional este însă Camera Deputaților. Sursa

5.  În contextul problemelor de natură energetică cu care se confruntă Europa, Transelectrica a accesat cea mai mare finanțare din fonduri europene de la aderare României în UE pentru a dezvolta infrastructura energetică națională. Valoarea celor nouă proiecte nerambursabile de dezvoltare a infrastructurii se ridică la 420 mil. euro. Sursa  

6.  Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populație înainte de luna mai 2019, a ajuns joi, 13 octombrie, la 8,11%, în condițiile în care la începutul anului era la 3% (Sursa). Pentru români creșterea indicelui aduce cu sine o majorare a ratelor la creditele ipotecare de până la 80% (Sursa).

7.  Rata inflației în România a crescut în septembrie la 15,9% pe an, ajungând la cea mai mare valoare din ultimii 19 ani. Între produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult în prima lună de toamnă, se numără: cartofii, zahărul, untul și brânza, iar prețul curentului electric a crescut cu peste 7% față de luna august. Sursa

8.  Curtea de Conturi a României a semnalat nereguli de peste 100 de milioane de euro, adică peste 533 milioane de lei, în ceea ce privește modul de fundamentare, contractare și utilizare a vaccinurilor din timpul pandemiei SARS-CoV-2. Sursa

9.  Apartheid antiromânesc la Satu Mare. O comedie romantică cu George Clooney și Julia Roberts rulează în luna octombrie pe ecranele din Satu Mare. Mai mulți sătmăreni au semnalat însă faptul că nu există subtitrare în limba română ci doar în limba maghiară. Sursa Pe când vor apărea restaurantele, autobuzele în care românii nu vor avea voie?

10. Reprezentanții unui grup de 400 de fermieri din Transilvania, organizați într-o asociație condusă de fermierul sibian Teodor Aflat au reușit să preia fabrica de zahăr de la Luduș de la proprietarului francez, care voia să o demoleze. Sursa

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA

1.  La Carei, oraș în care conducere primăria aparține UDMR, limba oficială de stat nu este respectată:

·  La castelul Coroi (Károlyi) din Carei a avut loc sâmbătă, 22 octombrie, începând cu orele 18:00, ceremonia de deschidere a Noului Centru Expozițional Global Photographic Union, precum și vernisajul Expoziției GPU. Trebuie remarcat însă faptul că invitația la acest dublu eveniment a fost redactată doar în maghiară și engleză, nu și în limba română, deși printre organizatori se numără Primăria Carei, instituție a statului român. Sursa

·  O carte despre Parcul Dendrologic din jurul Castelului Coroi (Károlyi) din Carei a fost lansată în incinta clădirii marți, 12 octombrie. Cu toate că primăria Carei, susținător financiar al parcului, reprezintă atât etnicii maghiari cât și pe cei români din oraș, conferința s-a ținut preponderent în limba maghiară, singurul vorbitor în limba română fiind directorul fundației care administrează castelul. Sursa

2.  Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu” a realizat, cu ajutorul unei finanțări primite din partea Consiliului Local și a primăriei Covasna, un film documentar despre viața și opera episcopului ortodox Justinian Teculescu, intitulat „Pentru neam și pentru lege”. Prin film se comemorează 90 de ani de la moartea episcopului. Sursa

MINORITĂȚI ETNICE DIN ROMÂNIA

1.  Pentru că a refuzat să vorbească în limba română, din postura de demnitar al statului, ministrului mediului, Tanczos Barna, i se cere demisia. Sursa

2.  În condițiile în care statul român este complice fie pasiv, fie activ al Budapestei, guvernul maghiar și UDMR continuă asimilarea romano-catolicilor din Moldova denumiți artificial de partea maghiară „ceangăi” (Sursa). În comuna Ghimeș-Făget din județul Bacău s-a inaugurat pentru așa-zișii „ceangăi” cu sprijinul financiar al statului maghiar a doua grădiniță cu predare în limba maghiară din localitate (Sursa). Responsabilul premierului Ungariei pentru activitatea de mediere, Katalin Szili, a declarat cu acest prilej că „în ultimii trei-patru ani au fost înregistrate progrese uriașe în ceea ce privește consolidarea identității ceangăilor maghiari din Moldova” (Sursa).

3.  Ca urmare a faptului că în acest an se împlinesc 150 de ani de la debutul învățământului superior în limba maghiară din Cluj, la Universitatea Babeș-Bolyai, se vor organiza pe tot parcursul lunii octombrie o serie de evenimente culturale dedicate acestui moment aniversar. Sursa

4.  Adunarea Secuiască din 1848 a fost comemorată de către liderii maghiari la Lutița, județul Harghita, printr-o serie de evenimente desfășurate între 15 și 16 octombrie (Sursa). În 1991, pentru o astfel de comemorare Guvernul României a mobilizat tancuri în preajma localității de teama unei posibile escaladări a tensiunilor dintre secuii maghiarizați și români. Amintim că etnicii secui s-au adunat în anul 1848 la Lutița pentru a se poziționa în favoarea idealurilor revoluției maghiare, care urmărea alipirea Transilvaniei la Ungaria, deși aceasta era locuită în majoritate de români, atunci ca și acum. (Sursa).

5.  Lucrările de modernizare ale Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe s-au finalizat în proporție de 90%. Consiliul Județean Covasna intenționează să deschidă oficial muzeul în octombrie 2023. Procesul de modernizare a început în anul 2021 și a fost finanțat de către statului român cu 21 mil. lei. Sursa

COMUNITĂȚI ISTORICE

1.  După mai bine de 10 ani de inactivitate Comisia mixtă româno-ungară pentru minorități, care are ca scop identificarea și rezolvarea problemelor minorității românești din Ungaria, respectiv ale comunității maghiare din România, și-a reluat activitatea (Sursa). Spre deosebire de partea românească, cea maghiară își propune rezolvarea unor probleme punctuale. Aceasta a cerut între altele și soluționarea cazului liceului catolic din Târgu-Mureș (Sursa) în ciuda faptului că redeschiderea acestuia este neconstituțională (Sursa).

2.  Începând de joi, 13 octombrie, România va vinde Republicii Moldova energie la un preț de 450 de lei/MWh, adică un preț de peste trei ori mai mic decât prețurile spot din România (circa 1.460 de lei) (Sursa). Măsura a fost adoptată în contextul în care Ucraina a oprit exporturile de electricitate către Republica Moldova după ce Rusia le-a bombardat acestora instalațiile energetice (Sursa).

3.  Filiala din Gjirokastra a postului național albanez de televiziune difuzează în prezent o emisiunea dedicată românilor/aromânilor care trăiesc în Albania. Este vorba despre un post regional al cărui director este căsătorit cu o aromâncă. Sursa

4.  Un monument dedicat eroilor români căzuți pentru apărarea Patriei în cel de-al Doilea Război Mondial a fost inaugurat pe 11 octombrie la Ocnița (Republica Moldova). Sursa

DIASPORA ROMÂNEASCĂ

1.  Congresul Mitropoliei Europei Occidentale și Meridionale s-a încheiat duminică prin oficierea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Spaniei și Portugaliei la catedrala românească din Madrid. Sursa

2.  Parohia „Sfânta Treime” din Rochester (S.U.A.) a aniversat 20 de ani de la înființare. Cu această ocazie s-au desfășurat mai multe evenimente religioase. Slujba de Duminică a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul celor două Americi, cu un sobor de preoți din care a făcut parte și Preotul paroh Daniel Ene, care a aniversat 20 de ani de la hirotonie. Sursa

3.  În perioada 8-9 octombrie s-a desfășurat la Centrul Eparhial de la Roma, al Episcopiei Italiei, o nouă ediție a Festivalului Portului Popular, care din acest an se numește „Din inimă de român – Festival de tradiții și de identitate românească”. Sursa

4.  În cadrul unei întrevederi cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, noul ambasador al Italiei în România, Alfredo Maria Durante Mangoni, a subliniat că percepția poporului italian privind românii aflați temporar sau definitiv în Italia s-a îmbunătățit în ultimele două decenii datorită, în special, activității preoților români. Sursa

5.  În Campusul școlar romano-catolic „Mater Salvatoris” din Kenyongasse (Austria) a avut loc a IX-a întâlnire pan-ortodoxă a tinerilor care s-a desfășurat cu binecuvântarea Conferinței Episcopilor Ortodocși din Austria. Sursa

INTERNAȚIONAL

1.  Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care condamnă anexarea „ilegală” de către Rusia a regiunilor din sud-estul Ucrainei: Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Pentru adoptarea rezoluției au votat 143 de țări din 183, cinci s-au opus și 35 s-au abținut. China și India s-au numărat printre țările care au s-au opus rezoluției. Sursa

2.  După ce singurul pod care leagă Crimeea de Rusia a fost atacat (Sursa), Federația Rusă a lovit 30% din infrastructura energetică a Ucrainei potrivit declarațiilor făcute de ministrului Energiei, Herman Galuscenko. El a precizat că peste 3.500 de localități au fost reconectate la rețeaua de electricitate, însă alte 300 sunt încă fără curent electric (Sursa).

3.  Secretarul adjunct al Consiliului Securității Federației Ruse, Aleksandr Venediktov, a declarat într-un interviu că primirea Ucrainei în NATO ar putea duce la un al treilea război mondial. Sursa

4.  Analistul american George Friedman afirmă că Ucraina depinde de Statele Unite ale Americii în ceea ce privește cursul conflictului cu Federația Rusă: „Statele Unite ale Americii controlează cursul războiului din Ucraina și deci Ucraina este ostatica intereselor americane. Dar pentru că pentru Ucraina sunt vieți la mijloc, există o limită de durată și intensitate până la care poate duce războiul”. Sursa

5.  NATO își întărește prezența militară în România prin trimiterea unei companii franceze de vehicule blindate și a unui escadron de tancuri Leclerc. Sursa

6.  Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA a aprobat doza de rapel anticovid pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 ani, un ciuda faptului că vaccinul aprobat nu a fost deloc testat, nici măcar pe șoareci. Sursa

7.  Audiată de europarlamentarul Rob Roos, Janine Small, director executiv al Pfizer, a declarat că oficialii Pfizer nu știau dacă vaccinul anti-Covid produs de companie va opri transmiterea virusului, deoarece vaccinul nu a fost testat în acest sens înainte de fi lansat pe piață. Sursa

Parteneriat Centrul European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane