ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



August, 1991. URSS cade. Dar nu chiar.

Septembrie, 1991. Djokar Dudaev, fost general sovietic de aviație, provenind dintr-o familie cecenă deportată de Stalin în Kazahstan, pune mâna pe putere la Grozîi și declară independența Ceceniei.

Problema Moscovei: Cecenia stă chiar pe rutele de gaz și petrol ale Caucazului.

După o încercare nereușită de îndepărtarea militară a lui Dudaev, Rusia lansează primul război din Cecenia, în decembrie 1994. Nu s-ar putea spune că le megre foarte bine pe teren.

Deși este a doua sau a treia forță militară a lumii, amprenta Afganistanului apăsa încă asupra fostei Armate Roșii.

Primul război durează circa doi ani și un acord de pace se încheie doar după asasinarea lui Dudaev, devenit deja o figură legendară a rezistenței anti-rusești.

La 21 aprilie 1996 Dudaev este ucis de două rachete ghidate cu laser, în timp ce folosea un telefon prin satelit, după ce locația sa a fost detectată de un avion de recunoaștere rusesc, care i-a interceptat convorbirea telefonică. În acel moment, Dudaev ar fi vorbit cu un deputat liberal din Duma de la Moscova, Konstantin Borovoi, cu care acesta se întreținea regulat în vederea stabilirii premiselor unor negocieri de pace.

Un Su-24MR și un Su-25 au fost necesare pentru a-l localiza pe Dudaev și a trage rachetele ghidate. Dudaev nu a avut timp nici să mai arunce telefonul, conform unei fotograme transmise de una dintre rachete, înainte de a face explozie și a-l pulveriza pe liderul cecen împreună cu mașina sa cu tot.

Detaliile exacte ale acestei operațiuni nu au fost niciodată făcute publice de către guvernul rus, după cum se scrie și în biografia lui existentă în spațiul online. Avioanele rusești de recunoaștere din zonă monitorizau de ceva timp comunicațiile prin satelit, încercând să potrivească amprenta vocală a lui Dudaev cu mostrele existente în baza de date a GRU/FSB.

Succesorul neînfricatului lider cecen care a sfidat măreața Rusie timp de cinci ani a fost Zelimkhan Iandarbiev, scriitor disident anti-sovietic, politician naționalist devenit apoi chiar luptător cu arma în mână contra imperialismului rusesc și un militant islamist wahabist. După ce a pierdut președinția Ceceniei în favoarea lui Aslan Mașkhadov a ajuns în Qatar, unde o bombă SVR/GRU i-a aruncat în aer jeep-ul în 2004.

Mașkhadov a fost ucis de un comando al FSB în 2005, într-o localitate din jurul Groznîi. Un fiu al lui a afirmat că tatăl său a fost localizat cu ajutorul unui cod IMEI al telefonului său cu două zile înainte de raid. El a fost găsit într-o ascunzătoare (un buncăr subteran) din clădirea uneia dintre rudele sale. Potrivit datelor existente online, la scurt timp după o confruntare cu forțele speciale rusești, el a fost amețit de o grenadă paralizantă după care a fost ucis.

Și Șamil Basaev, comandantul cecen prieten cu Dudaev, a fost făcut praf de FSB/GRU, în 2006.

După ce Putin, ca să ajungă președinte, în urma făcăturii atentatelor FSB din Rusia, a ras capitala Groznîi de pe fața pământului, la conducerea Ceceniei a ajuns Akhmad Kadîrov, tatăl actualului președinte, Ramzan Kadîrov, ale cărui batalioane musulmane ce poartă numele tatălui său se bat acum în „Războiul Sfânt” al Patriarhului Kirill în Ucraina.

Akhmad Kadîrov a fost asasinat ca trădător de către o grupare cecenă naționalistă, la 9 mai 2004, cu o bombă instalată sub scaunele VIP de pe stadionul de fotbal Dinamo din Groznîi, în timpul unei parade de Ziua Victoriei sovietice, așa cum amintește biografia sa online.

Iată, chiar acum, Putin, dacă vrea, are ocazia să-i preia semnalul lui Zelenski, în timp ce vorbește în direct în Parlamentul României. Și să-l ucidă, scurt.

 *

În ce ne privește, războiul început în Ucraina l-a scutit pe Volodimir Zelenski, președintele comediant de la Kiev, să rectifice omiterea intenționată a românilor din adresarea lui de Ziua Unității Naționale - disponibilă și acum pe site-ul Președinției Ucrainei -, deși românii sunt a doua mare minoritate din Ucraina, după ruși.

Am scris despre aceasta aici, pe 17 februarie 2022:

IATĂ DE CE DORIM UCRAINEI O SPARGERE UȘOARĂ

În urmă cu doi ani, la o altă adresare de Ziua Unității, Zelenski afirma că „România a ocupat Bucovina de Nord” (corect: nordul Bucovinei).

Am scris despre aceasta aici, pe 25 februarie 2022.

Între timp, soldați etnici români mor pentru Ucraina. Români ai căror copii nu pot învăța în limba lor natală, în școlile din Ucraina.

Astăzi, Zelenski vorbește în direct, din postură de Little Big Brother, în Parlamentul României. Țară primitoare, care se comportă ca o mamă bună - cum spune academicianul Radu Ciuceanu - cu refugiații ucraineni.

Își va cere acum scuze românilor actorul de la Kiev pentru aceste trei acte anti-românești?

PS: Răspunsul la prima întrebare din titlu: Pentru că nu vrea.

ACTUALIZARE: Nu și-a cerut scuze.