STIMATI MEMBRI AI COMISIEI DE SANATATE,

Subsemnata Geanina Dragnea, medic primar obstetrica -ginecologie, in legătură cu proiectul de lege PL-x nr. 31/2021 art. 13 lit.a), consider că se constituie un abuz cu privire la drepturile și libertățile fundamentale, inclusiv la starea de sănătate, asupra cetățenilor României.

O parte dintre dumneavoastra, fiind medici, avand o responsabilitate mare in a decide purtarea mastii chirurgicale de catre intreaga populatie a tarii, inclusiv de catre copii in spatiile inchise cat si deschise, de catre gravide, chiar si in salile de travaliu mi-as fi asteptat sa luati decizia de a aproba aceasta lege in urma concluziilor studiilor efectuate de catre cercetatorii romani din clinicile noastre universitare sau macar dupa actualizarea informatiilor cu studiile vechi si noi care analizeaza necesitatea / utilitatea / inutilitatea / nocivitatea acestui articol de protectie. Eu, medic cu formare chirurgicala in unul din cele mai renumite centre de chirurgie romanesti – Institutul Clinic Fundeni – cu un bagaj de cunostinte si experiente medicale consistent, consider ca exista diferente majore intre utilitatea purtarii mastii de catre personalul medical in anumite conditii sterile din salile de chirurgie si purtarea ei oriunde, de catre oricine, pe termen nedefinit (asa cum prevede proiectul de lege PL-x nr. 31/2021 ce urmeaza a fi aprobat in curand in camera deputatilor) pentru a ne "proteja de virusi”. Sunt profund deconcertata si dezamagita de avizul favorabil dat de comisia dumneavoastra cu UNANIMITATE DE VOTURI(!?) pentru aceasta lege desi stiu ca se afla in aceasta comisie doctori cu formare chirurgicala solida cum ar fi domnul dr. Achimas sau medicala solida cum ar fi domul doctor Rafila care mi-a fost coordonator de microbiologie, despre care am avut pana la aceata pandemie o parere favorabila. Va expun argumentele mai jos si as dori sa le aflu si pe ale dumneavoastra, atata timp cat in deciziile medicale se mai actioneaza logic si pe baza de dovezi.

La inceputul acestei pandemii, datorita panicii si principiului precautiei, am acceptat luarea unor masuri cu eficacitate incerta, cum ar fi purtarea mastii in spatiile inchise, deschise si chiar si in scoli. Deciziile de purtare a mastii si de limitare a activitatilor/iesirilor in aglomeratie au fost luate de guvernanti cu acordul nostru tacit pornind de la supozitia ca aceste decizii vor fi luate pe termen scurt, pentru a se aplatiza curba infectarilor, evitandu-se astfel o explozie a cazurilor severe si supraaglomerarea spitalelor cu aceste cazuri severe (1). Alta masura cu utilitate indoielnica a fost Ordinul nr. 555 din 3 aprilie 2020 ce recomanda limitarea numarului consultatiilor (cu pana la 50%) si a interventiilor chirurgicale (cu pana la 80%) (37); aceasta masura a fost luata mult prea devreme , cand spitalele noastre nu erau aglomerate cu cazuri de covid, ceea ce cu siguranta a contribuit la intarzierea depistarii, tratarii/ agravarii bolilor noncovid si cresterea mortalitatii in lunile urmatoare.

S-a stiut din start ca virusul poate fi incetinit, dar nu oprit prin aceste metode, virusul fiind practic peste tot (39, 40). Populatia urma sa capete treptat imunitate, asa cum se intampla in orice infectie:

• imunitate sistemica (imunitate umorala si celulara) (2, 3, 4), si

• imunitate la poarta de intrare (imunitate la nivelul mucoaselor respiratorie, intestinala - prin formare de anticorpi de tip IgA care neutralizeaza virusul la poarta de intrare). Acest tip de imunitate, cea de la poarta de intrare a virusului, care ar putea intrerupe transmiterea virusului, poate fi obtinuta in urma infectiei (5, 34) sau prin vaccinuri inhalatorii (32) , si nu cu vaccinurile actuale, administrate intramuscular (33).

Mai mult, desi s-a zis ca este vorba de un nou virus, pentru care nu avem imunitate, sunt studii recente, efectuate pe sange donat inainte de pandemie, care arata ca exista imunitate cu anticorpi neutralizanti anti – SARS -CoV 2 la 43,8% din probele de sange ale copiilor cu varsta intre 1-16 ani. Acelasi studiu afirma ca, la persoanele care nu au avut imunitate anterioara si s-au infectat, se obtin intr-un procent important titruri mari de anticorpi protectori (35). De asemenea, studii recente afirma ca imunitatea umorala si celulara post-covid este de lunga durata, in ciuda a ceea ce se credea (41).

In ce priveste purtarea mastii in scoli, noi, parintii, mai mult sau mai putin convinsi de eficacitatea acestor masuri, am acceptat aceasta asa numita protectie pe fata copiilor nostri ca o masura tranzitorie, din dorinta de a continua invatamantul la scoala, scoala online nefiind o optiune serioasa. Suntem in acelasi timp constienti ca nu putem sa ne izolam - noi si copiii nostri - in bule de sticla. La scoala copii invata interactionand, mimica si gesturile, alaturi de informatiile transmise, avand un rol important in procesul de invatare, asa cum probabil se intampla si in cazul copiilor dumneavoastra. Acest proces, pentru a fi eficient, trebuie sa aiba loc intr-un cadru confortabil, de buna dispozitie, si nu intr-un mediu ce este prezentat de catre autoritati ca nesigur, amenintator pentru sanatate, unde conexiunea emotionala devine dificila, mediu in care exista un grad crescut de iritabilitate si de nefericire (6, 38).

Acum, dupa aproape un an, se stie ca mortalitatea prin covid nu este atat de mare (case - fatality rate la nivel mondial - 2,19%) (7), ca afecteaza in special populatia in varsta, cu comorbiditati (case fatality rate CFR 0-0,2% pentru populatia sub 19 ani, de 0,4-1,3% pentru populatia intre 50-59 ani si de 1,3-20% pentru populatia de peste 80 de ani) (8), ca o mare parte din populatia tarii este deja imunizata (peste 745000 de mii de romani au avut teste pozitive) (9). Copiii nu fac forme severe de boala, sunt adesea asimptomatici. Mai mult, intr-un articol publicat de prof. Ioannidis in buletinul Organizatiei Mondiale a Sanatatii in oct 2020, in urma unei metaanalize, s-a observant ca rata infectie-mortalitate (infection-fatality rate) este chiar mai mica, variind intre 0.00% si 0.31%, cu o medie de 0.05%, pentru persoanele sub 70 de ani, similara gripei (10).

Desi aceste masuri/restrictii erau prevazute pe termen scurt, a trecut aproape un an si masurile de obligativitate ale purtarii mastii se mentin, fara a se dovedi ca avut vreun efect in prevenirea virusului. Care este logica sa mentii o masura care nu s-a dovedit a fi utila si este potential periculoasa ? Care este logica sa afirmi ca masca este utila, cand tu, medic fiind, purtand masca corect si respectand conditiile de igiena, ai facut aceasta boala (ma refer la domnul Profesor Rafila)?

Ministerele Sanatatii si al Educatiei nu intrevad un sfarsit apropiat al acestei situatii, iar noi si copii nostri incepem sa prezintam probleme legate de purtarea mastii. Astfel, avem iritabilitate, nefericire, stare de rau , dificultati de comunicare, dificultati de intelegere, oboseala, lipsa de concentrare, dureri de cap, probleme dermatologice faciale, probleme dentare, respiratie dificila cu senzatia de lipsa de aer, se aburesc ochelarii, uneori probleme de vedere prin alunecarea mastii pe ochi, mai ales la copii cu accidente prin impiedicare. Si acestea nu sunt singurele probleme identificate. Aceste simptome au fost descrise atat in rapoarte ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, precum si in alte articole medicale. In mod surprinzator, autoritatile romane, atat de preocupate de sanatatea noastra, nu au comentat nimic despre posibilele reactii adverse consecutive purtarii mastilor si nici despre faptul ca nu s-a dovedit utilitatea lor in prevenirea raspandirii virusului sau in prevenirea cazurilor severe. Va prezint mai jos cateva motive argumentate stiintific pentru care nu consider justificata obligativitatea purtarii mastilor in spatiile deschise, inchise si desigur in scoli:

• FDA (Food and Drug Adminstration) afirma ca "măștile chirurgicale nu oferă o protecție completă împotriva germenilor și a altor substanțe contaminante din cauza potrivirii imperfecte dintre suprafața măștii și fața” (11, 12).

• WHO afirma intr-un raport recent din decembrie 2020 ca "pana in prezent exista doar dovezi stiintifice limitate si inconsistente pentru a sustine eficacitatea purtarii mastii de catre oamenii sanatosi in preventia infectiei cu virusuri respiratorii, inclusiv SARS-CoV-2” (13 - pag 8).

• Utilizarea necorespunzătoare a mastilor (atingerea mastii, neschimbarea ei frecenta) poate crește riscul transmiterii virusului (14, 15). Stim ca este imposibil sa convingi un copil si chiar si un adult sa nu-si atinga fata/masca, iar virusul se gaseste si pe suprafete (16, 39). De asemenea, masca poate fi asociata cu cresterea bacteriilor in aerul inspirat (prin expir, inspir, umezeala, atingerea mastii, ceea ce determina contaminarea bacteriana a plamanilor si inflamatie la acest nivel (36). In plus, sunt pareri medical care afirma ca mortalitatea crescuta in pandemia din 1918 nu s-a datorat virusului insusi, ci suprainfectiei bacteriene (42), iar purtarea mastii,dupa cum arata studiile poate favoriza contaminarea pulmonara cu bacterii.

Avantajele posibile ale utilizării măștilor de către persoanele sănătoase enumerate de WHO (13) sunt unele care nu au legatura cu reducerea transmiterii virusului si scaderea incidentei bolii covid, in special a celei severe, de teama careia au fost inchise scoli, sali de sport, bazine de inot (…):

•reducerea contaminarii cu picaturi respiratorii care pot conțin particule virale, inclusiv de la persoanele infectate, înainte ca acestea să dezvolte simptome (pentru aceasta peventie este suficient sa folosim un servetel sau bratul cand stranutam - lucru pe care il faceam si pana in pandemie) ;

• reducerea stigmatizarii (?!) și cresterea acceptabilitatii (?!) purtarii mastii, fie pentru a preveni infectarea altora, fie pentru persoanele care îngrijesc pacienții cu COVID-19 în medii non-spitalicesti;

• ii face pe oameni să simtă că pot juca un rol in oprirea răspândirii virusului (?!);

• încurajeaza aplicarea celorlalte comportamente de prevenire a transmiterii (?!), cum ar fi igiena mâinilor și neatingerea ochilor, nasului și gurii;

• poate preveni transmiterea altor boli respiratorii (?!) precum tuberculoza și gripa și reducerea poverii acestor boli în timpul pandemiei - desi in privinta gripei sunt studii importante care au demonstrate ca masca nu are utilitate, motiv pentru care nu am purtat masca vreodata in anotimpul rece (17).

Din cele prezentate mai sus rezulta ca rolul mastii este mai degraba sa ne aduca aminte ca exista pandemie, decat sa ne protejeze. Pe langa faptul ca, dupa aproape un an, utilizarea mastilor nu s-a dovedit eficienta in prevenirea bolii covid, studiile arata ca purtarea mastilor nu este anodina, ci poate avea efectele adverse la folosirea pe durata scurta/indelungata:

• WHO afirma ca masca poate determina cefalee, dificultati in comunicare, dificultati respiratorii, afectiuni dermatologice - dermatita, agravarea acneei (13 pag 10, 18, 19).

• Doctorii stomatologi afirma ca poate afecta sanatatea dentara si a gingiilor (20).

• Masca poate determina scaderea nivelului sanguin de O2 si cresterea CO2, ceea ce poate cauza: cefalee, dificultati de concentrare, slabiciune musculara, ameteala, somnolenta. Aceste variatii ale nivelurilor gazelor sanguine sunt mai accentuate la persoanele care depun efort in cursul activitatii lor (chiar si efort de vorbire), la persoanele care au afectiuni asociate cum sunt cele respiratorii, precum si la gravide (21, 22).

• Senzatia de lipsa de aer determina respiratii mai ample, ceea ce determina cresterea incarcaturii virale in aerul expirat (16). In cazul in care o persoana se contamineaza cu virusul, sistemul imun actioneaza si poate indeparta virusul (23). Pentru aceste persoane, purtatul mastii, crescand concentratia virusului in aerul inspirat, poate depasi capacitatea de aparare a sistemului imun, favorizand transformarea contaminarii cu virus in infectie.

• Dovezi mai noi sugereaza ca, in unele cazuri, virusul poate patrunde în creier (24, 25). In majoritatea cazurilor, acesta intra in creier prin intermediul nervilor olfactivi, care se conectează direct cu zonele cerebrale responsabile de memoria recenta si cea de consolidare. Prin purtarea mastii, virusii expirati vor fi din nou inhalati, se vor concentra in nari, vor intra in nervii olfactivi si vor migra in creier, deteminand mai frecvent tulburari neurologice (26).

• Specialistii pediatri si pneumologi, care ar fi trebuit consultati cand s-a decis purtarea mastilor de catre copii, stiu ca plamanii copiilor se dezvolta pana la varsta de 18 ani (27). Astfel, inflamatia produsa de particule din materialele ce compun masca, poate fi mai nociva pentru caile respiratorii si plamanii in dezvoltare ai copiilor decat ai adultilor.

• Mastile sunt confectionate din polipropilena (28). Expunerea la particule de polipropilena, conform unor sudii, poate determina: simptome respiratorii, scaderea parametrilor respiratori, cresterea nivelurilor de IL-8, TNF alfa (ce determina inflamatie si pneumonita interstitiala), modificari radiologice sugestive de afectare pulmonara interstitiala (29). Sunt studii care afirma ca particulele de polipropilena (mai ales particulele fine) pot determina nu doar afectare respiratorie (inflamatie, pneumonita intersititiala, dispnee) ci si intestinala, endocrina, pot traversa bariera hemato-encefalica si placenta, pot determina hemoliza, eliberare de histamina (cu aparitia de alergii, astm, eczema, tuse)(30).

• Măștile sunt sterilizate cu oxid de etilenă – substanta cunoscuta a fi cancerigena (leucemie, limfom, cancer cerebral, pulmonar) si care poate determina iritatii oculare, respiratorii, dermatologice. (31)

In plus, WHO afirma ca nu trebuie conditionat accesul la educatie de purtarea sau nu a mastii (14, pag 5.) De asemenea, aceasta institutie afirma ca trebuie respectate principiile(14, pag 2):

• sa nu faci rau – sanatatea si bunastarea copilului trebuie să fie prioritare,

• indicatia de purtare a mastii nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra procesului de invatare si dezvoltare a copilului.

Cred ca a trecut suficient timp pentru a avea o opinie deja formata, obiectiva asupra necesitatii/utilitatii /inutilitatii/ nocivitatii acestor masuri "protective”, adoptate initial fara avea dovezi stiintifice solide. De asemenea, cred ca medicii, chiar daca sunt implicati politic, ar trebui sa respecte in continuarea juramantul lui Hippocrate " Atât cât mă ajută forțele și rațiunea, prescripțiunile mele să fie făcute numai spre folosul și buna stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună sau violență”, "Dacă voi respecta acest jurământ și nu îl voi călca, viața și arta mea să se bucure de renume și respect din partea tuturor oamenilor; dacă îl voi trăda devenind sperjur, atunci contrariul”.

Datorita motivelor mentionate mai sus, va rog sa exprimati parerea sustinuta de dovezi stiintifice despre utilitatea/inutilitatea/nocivitatea purtarii mastii de catre populatie impotriva virozelor, asa cum au facut-o si alti medici din lume (43) si eventual sa reconsiderati decizia dumneavoastra daca a fost luata in pripa, fara a cantari cu atentie dovezile, deciziile medicale nefiind axiome, ele sunt supuse schimbarii, in interesul oamenilor, daca apar noutati.