Austria, cel mai mare investitor în România, cunoscută pentru opoziția față de aderarea țării noastre la spațiul Schengen,  a găsit un nou pretext pentru a ne trage un perdaf. După protestul din 10 august și, printr-o coincidență bizară, în urma apostrofării venite din partea cancelarului Sebastian Kurz, în urma agresiunilor cărora le-au cazut victime jurnaliști ai televiziunii austriece ORF, mai mulți politicieni de la Viena au sărit ca arși, vorbind despre incapacitatea Guvernului de la București de a gestiona președinția Consiliului UE. 
 
Reacția politicienilor austrieci ar putea avea legătură nu doar cu gazele lacrimogene aruncate de jandarmi, vineri, 10 august, în Piața Victoriei, ci, mai degrabă cu gazele din Marea Neagră. De amintit că luna trecută,  Karin Kneissl, Ministrul Federal pentru Europa, Integrare și Afaceri Externe al Austriei, a fost primită la Cotroceni de președintele Iohannis, la doar câteva zile după ce Camera Deputaților a adoptat Legea Offshore, lege care a provocat deranj mare companiei OMV Petrom.

Tensiunile politice din România ar putea avea consecințe pe plan european, în contextul în care România va prelua din ianuarie 2019 președinția Consiliului UE, notează Der Standard, conform Mediafax.

Eurodeputatul austriac Othmar Karas, membru al formațiunii de guvernământ Partidul Libertății (ÖVP, extremă-dreapta), a declarat că este „încă prematur” să se stabilească dacă Guvernul social-democrat de la București va face față provocării deținerii Președinției Consiliului UE. Însă dacă va continua atitudinea de susținere pentru utilizarea forței împotriva demonstranților, „am putea asista la o problemă fără precedent”, a atras atenția el.

La rândul său, eurodeputatul social-democrat austriac, Josef Weidenholzer, a insistat că „mai ales o țară care urmează să preia președinția Consiliului UE trebuie să respecte și să protejeze criteriile Copenhaga”.  „Există riscul ca evoluțiile politice observate în Ungaria și Polonia să se extindă în România", a subliniat el.

Wolfgang Zinggl, liderul grupului Lista Peter Pilz (centru-stânga) din Parlamentul Austriei, a cerut schimbarea Guvernului de la București. „Un guvern nou-ales ar fi oricum mai bine plasat pentru a exercita Președinția Consiliului UE și a atribuțiilor aferente", a declarat Zinggl pentru agenția de presă APA.

Europarlamentarul Harald Vilimsky (FPÖ, extremă-dreapta) a refuzat ideea influențelor externe asupra situației politice din România. "Oricum, nu vor exista efecte pozitive", a spus el, referindu-se la exercitarea Președinției Consiliului UE.
Eurodeputatul austriac Michel Reimon (Verzi/Alternativa Verde, proeuropean, ecologist) consideră că România va face față Președinției Consiliului UE întrucât aceasta va fi "blocată de facto", din cauza scrutinului europarlamentar din 2019. „Situația internă din România este preocupantă, dar va avea impact limitat asupra instituțiilor UE. Din cauza ieșirii Marii Britanii din UE (Brexit) și a alegerilor europarlamentare, viitoarea Președinție a Consiliului UE va avea puțin spațiu de acțiune, toate deciziile importante vor fi luate de Președinția austriacă a Consiliului UE, iar reformele post-Brexit vor fi abordate abia după scrutinul european”, a explicat Michel Reimon.