ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Comisia Europeană a hotărât vineri, 15 ianuarie 2021, să nu legifereze niciunul dintre punctele inițiativei cetățenești Minority Safepack, promovată de maghiarii din mai multe state U.E., concluzionând că minoritățile din Uniune au suficiente pârghii și mijloace prin care să își păstreze identitatea, atât în cadrul legal deja oferit de U.E., cât și în legislația extrem de bogată a Consiliului Europei. Totodată, Comisia a reiterat că politicile de protejare a minorităților sunt de competența statelor membre, care iau măsuri conform propriilor angajamente asumate, arată Historia.ro. UDMR, deși membră a Guvernului, continuă să afirme că maghiarii sunt discriminați în România. Chiar de către UDMR?

După cum relata ActiveNews în decembrie, inițiativa cetățenească maghiară Minority SafePack (MSPI) care solicită „protecția” la nivelul Uniunii Europene (UE) a „drepturilor minorităților europene autohtone” fusese votată în Parlamentul European cu 524 de voturi pentru, 67 împotrivă și 103 abțineri. Printre voturile pentru se aflau și cele ale eurodeputaților români - cu 4 excepții notabile -, care nu au pregetat, o dată în plus, să-și pună girul la Bruxelles pe rezoluții antiromânești. Proiectul separatist îmbrăcat în inițiativa „Minority SafePack” a fost dezvoltat de UDMR și organizațiile așa-zis secuiești din Transilvania pentru ungurii din bazinul carpatic - fosta „Ungarie Mare” horthystă - și avea drept scop crearea unei legislații europene a minorităților care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic și a drepturilor colective. 

Ulterior adoptării acestei inițiative de Parlamentul European, ea a fost trimisă Comisiei, forul executiv al U.E., care urma să se pronunțe asupra acesteia. Faptul că a respins-o nu este de mirare, majoritatea statelor europene având pe teritoriul lor minorități care visează la autonomie sau chiar secesiune (Spania, Franța, Italia, Belgia, România ș.a.), Europa nepermițându-și să aducă în prim-plan un subiect de natură să dezbine și mai mult în contextul crizei generate de pandemie. De altfel, Comisia a recunoscut că politicile de protejare a minorităților țin de atributele suverane ale statelor membre.

„Comisia Europeană a limpezit însă o serie de temeri și a anunțat cât se poate de clar că nu va legifera pe domenii ce nu țin de competența sa. Păcat că statul român, ținând cont de contextul politic în care se află coaliția de la putere, nu a comentat deloc pe marginea acestui subiect, deși în mod evident este de obligația autorităților să explice de ce am atacat la tribunalul Uniunii Europene acest demers susținut de Guvernul de la Budapesta și de ce poziția Comisiei Europene trebuie salutată”, a precizat europarlamentarul Eugen Tomac (PMP) într-o postare pe Facebook, unde a explicat și de ce a votat în decembrie împotriva inițiativei „Minority Safepack”, chiar dacă pudibonzii corectitudinii politice din România au sărit să îl critice pentru asta. 

„Această inițiativă cuprinde, în mod subtil, o serie de aspecte ce urmăresc crearea unor precedente extrem de periculoase, care pot pune în dificultate mai multe state ale Uniunii Europene, iar România este prima țară vizată”, a explicat europarlamentarul, adăugând că „minoritățile naționale sunt o bogăție pentru fiecare țară și că este dreptul fiecărui popor să aibă șansa de a-și conserva identitatea culturală și lingvistică, fără a încălca, însă, ordinea constituțională și legislația europeană existentă în materie de drepturi și libertăți pentru minoritățile naționale”.
 
Nu de aceeași părere este vicepremierul României, Kelemen Hunor (UDMR), care a explicat pe Facebook în limba maghiară că este dezamăgit de felul în care Comisia Europeană a tranșat subiectul și că maghiarii se vor lupta să obțină sub alte forme ceea ce nu li s-a acceptat prin inițiativa „Minority Safepack”. El a atașat postării și un articol de pe pagina web a UDMR.
 
„Suntem triști, supărați. Am parcurs un drum lung. Peste opt ani, multe opoziții, dar și mai mulți susținători ai inițiativei noastre. Comunitățile minoritare native ale Europei au stat alături de noi, aproape un milion și jumătate de semnatari, și chiar pe ultima sută de metri, Parlamentul European a susținut inițiativa noastră într-o rezoluție. Comisia Europeană a dezamăgit 50 de milioane de cetățeni în ciuda tuturor acestor lucruri.
 
Pe lângă disputa UDMR, Minority SafePack a devenit un vehicul european pentru protejarea drepturilor minorităților naționale. Din partea mea, aș vrea să mulțumesc încă o dată tuturor celor care au luptat alături de noi, aliaților noștri puternici care au fost alături de cauza noastră.
 
Nu putem vorbi despre succes astăzi, dar nu dorim să renunțăm la o lege a UE care să oblige statele membre să respecte drepturile minorităților. Caut o modalitate de a continua această muncă. Nu renunțăm, nu renunțăm!”, este traducerea aproximativă din maghiară oferită automat de Facebook și ajustată de redacția noastră.

Reaminitim că la depunerea jurământului în Parlamentul României, Kelemen Hunor, vicepremierul noului guvern PNL-USR-PLUS girat de Klaus Iohannis, a pus o Biblie maghiară peste cea românească și a jurat „pentru țară” (fără să-i pronunțe numele) și „pentru Ținutul Secuiesc”. De asemenea, a doua zi după propunerea lui ca vicepremier al Guvernului României, el s-a întâlnit la Budapesta cu șeful guvernului Ungariei, Viktor Orban, un gest care amintește de „pelerinajele” la Moscova ale politicienilor anti-români din guvernul Republicii Moldova, imediat după ce aceștia ajung la putere.