ACTUALIZARE 28.09/ 21:53 Ministrul Educației, Liviu Pop, a declarat, joi, după întâlnirea pe care a avut-o miercuri, la Kiev, cu omologul său din Ucraina, Lilia Grinevich, că în cadrul discuției și-a exprimat îngrijoarea cu privire la situația școlilor și liceelor cu predare în limba română din această țară și a solicitat menținerea drepturilor existente pentru etnicii români.
 
”Ieri am avut o întâlnire la Kiev cu doamna ministru al educației Lilia Grinevich de aproximativ trei ore și am discutat despre situația aisugării dreptului la educație pentru minoritatea românească din această țară. Acest drept a fost drastic limitat de noua lege a educației adoptată de Parlamentul ucrainean. În cadrul întâlnirii mi-am exprimat îngrijoarea cu privire la situația școlilor și liceelor cu predare în limba română din Ucraina și am solicitat menținerea drepturilor existente pentru etnicii români din Ucraina. Solicitarea noastră, inclusiv a mea, a fost ca înainte de toate, partea ucraineană să solicite un punct de vedere din partea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, a Consiliului Europei și Înaltul Comisar al OSCE pentru minoritățile naționale”, a spus ministrul Educației, citat de News.ro.

”Am solicitat explicații cu privire la modul în care autoritățile ucrainene au în vedere interpretarea legii, fără a afecta învățământul actual în limba maternă română. Vă informez că românii din Ucraina au adresat numeroase petiții autorităților de la Kiev și au solicitat, de asemenea, autorităților române, soluții care să prevină procesul de pierdere identitară”, a adăugat el.

Potrivit ministrului, asociații ale românilor din Ucraina au transmis memorii și scrisori deschise instituțiilor românești – Președinte, Guvern, Parlament, și internațonal, la Înaltul Comisar al OSCE pentru minoritățile naționale, solicitând ajutorul în problema îngrădirii drepturilor minorităților românești de a studia limba maternă.

”În conformitate cu datele deținute de autoritățile române, în regiunea Cernăuți își desfășoară activitatea 63 de școli cu predare în limba română, dintre care 3 licee și 19 școli cu predare mixtă – clase de limbă română și clase de limbă ucraineană. În regiunea Transcarpatia își desfășoară actyivitatea 12 școli și un liceu cu rpedare în limba română și o școală cu predare mixtă. În regiunea Odesa nicio școală nu figureacă ca având predare în limba română. În schimb, există unități de învățământ cu predare în așa-numita limbă moldovenească”, a mai spus Liviu Pop, în cadrul unei întțlniri cu presa, care a avut loc la sediul Ministerului Educației.

”Față de Ucraina, România respectă dreptul la liberă educație în limba maternă a minorităților naționale. Potrivit legii românești, persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se incstruiască în limba maternă la toate nivelurile, tipurile și formele de învțământ preuniversitar”, a adăugat el.

ACTUALIZARE 18:54 Ministrul Educației Naționale, Liviu Pop, a precizat miercuri că în întâlnirea de la Kiev cu ministrul Educației și Științei din Ucraina, Lilia Grinevich, a subliniat necesitatea ca drepturile etnicilor români să nu fie afectate prin noua Lege a învățământului din țara vecină.
„Am avut o discuție foarte serioasă cu omologul ucrainean, Lilia Grinevich. Vizita mea la Kiev a avut loc din cauza exclusiv a situației create de adoptarea noii Legi a învățământului. Încă o dată am subliniat ferm necesitatea ca drepturile etnicilor români să nu fie afectate prin noua lege.
 
Din punctul nostru de vedere, este evident că noua legislație restrânge drepturile etnicilor români. Astfel, învățământul în limba română din Ucraina va fi semnificativ afectat. I-am solicitat doamnei ministru explicații privind modul în care se vor găsi soluții pentru remedierea acestei situații. De aceea, i-am cerut explicații privind viitoarele proiecte legislative în domeniul educației. În primul rând, Legea învățământului preuniversitar. Ei doresc să revină cu acest proiect de lege și i-am spus încă o dată că vrem să știm ce conține acest proiect de lege pe învățământul preuniversitar și să nu fie o abordare la fel ca în Legea învățământului, care este o lege mare cadru, unde am văzut că nu au fost dezbateri serioase”, a declarat ministrul Pop pentru AGERPRES.

El a adăugat că a reiterat solicitarea României ca Kievul să solicite opinia Comisiei de la Veneția, a Consiliului Europei și a Înaltului Comisar pentru Minorități al OSCE.

„Tocmai de aceea i-am cerut explicații clare despre viitoarea lege a învățământului preuniversitar. Învățământul în limba română în Ucraina are o tradiție de peste 200 de ani iar românii din Ucraina sunt cetățeni loiali ai statului și cunosc limba acestui stat. Am reiterat solicitarea României ca Kievul să solicite opinie Comisiei de la Veneția, Consiliului Europei și Înaltului Comisar pentru Minorități al OSCE. Respectarea standardelor internaționale și angajamentelor asumate de Ucraina este extrem de importantă", a spus ministrul.

Potrivit acestuia, "deocamdată", din perspectiva sa, minoritarii români sunt "îngrădiți" în noua lege a învățământului adoptată în Ucraina.

 
ACTUALIZARE 27/09 14:20 Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a propus marți seara țărilor vecine nemulțumite de noua Lege a educației să se așeze la masa tratativelor, invitația, lansată într-o postare pe Twitter, survenind după ce Ungaria a amenințat că va bloca demersurile Kievului în vederea aderării la Uniunea Europeană, relatează agenția de presă Unian și publicația ucraineană Segodnia, potrivit Agerpres. 

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat luni seara această lege considerată drept o restrângere a învățământului în limbile minorităților naționale. 

„Consider că s-au făcut suficiente declarații referitoare la noua Lege privind învățământul. De ambele părți", a afirmat Klimkin în mesajul său. 

„Toate declarațiile se referă la politică, nu la oameni. Trebuie să ne așezăm împreună și să facem în așa fel ca oamenilor să le fie mai bine. Ca fiecare să se simtă acasă", a pledat șeful diplomației ucrainene.
 
 
ACTUALIZARE 23:03 Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov,  s-a întâlnit marți, la București, cu o delegație parlamentară română, la o zi după ce președintele Petro Poroșenko a promulgat controversata lege a educației, care limitează predarea în limbile minorităților.
 
Parlamentarii au dorit să obțină din partea ambasadorului Ucrainei o reacție oficială și să știe dacă „mai este cale de întoarcere” cu privire la noua lege a educației.
 
Cu această ocazie, deputatul PMP Constantin Codreanu a afirmat că Iohannis ar trebui să se autosesizeze.
 
„(...)Președintele ar trebui să se autosesizeze în actuala situație și să vorbească despre același lucru, dacă tot a făcut pe supăratul și a refuzat să meargă el în Ucraina (...) să se bată până la capăt, să meargă acolo. (...) să stea la masă cu Porosenko. (...) I-a trântit în nas domnului Porosenko ușa, dar nu a înțeles că ar fi fost mult mai importantă prezenta dânsului în Ucraina, chiar dacă nu i-ar fi fost plăcută o înfrângere cu care să se întoarcă la București. În același timp ar fi fost important să fie în mijlocul românilor noștri și la bine și, mai ales, la rău (...)”, a spus Codreanu, citat de Mediafax.
 
„(...) Vom cere să se retragă sprijinul international pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei. (...) Mi se pare un lucru firesc. Vom spune acest lucru (ambasadorului Ucrainei în România-n.r.). Am ajuns în situația în care putem spune deschis că România nu mai susține parcursul euroatlantic al Ucrainei pentru că Ucraina nu se mai comportă ca un stat care respectă valorile europene fundamenatele, ci ca un stat care a revenit la logica nefirească a comportamentului sovietic”, a declarat deputatul PMP Constantin Codreanu, la Parlament.
 
ACTUALIZARE 19:28 Ministerul Afacerilor Externe solicită ferm autorităților ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul persoanelor aparținând minorității naționale române de a învăța în limba lor maternă. 


Ministerul Afacerilor Externe regretă că, în pofida tuturor demersurilor autorităților române pe lângă partea ucraineană, care au semnalat că Legea educației în forma actuală diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității românești, președintele Ucrainei a promulgat, la 25 septembrie, actul normativ, precizează MAE într-un comunicat de presă.

Totodată MAE reamintește „ angajamentul Ucrainei, transmis constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, de respectare a normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare a faptului că nivelul și calitatea învățământului în limba română nu vor fi afectate de noile norme.”


MAE va continua demersurile, inclusiv pe lângă organizațiile internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina, precizează diplomația română în comunicat, subliniind, în încheiere, că Ministerul Afacerilor Externe solicită ferm autorităților ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul persoanelor aparținând minorității naționale române de a învăța în limba lor maternă.
 
ACTUALIZARE 26.09/15:45 Ungaria reacționat imediat la vestea promulgării Legii Educației de către președintele Poroșenko.  Ministrul de Externe al Budapestei a anunțat că țara sa va bloca orice tentativă a Ucrainei de apropiere de UE, informează siteul oficial al MAE ungur, într-un comunicat de presă.
 

„Vă garantăm că decizia respectivă va afecta dureros viitorul Ucrainei”, a subliniat Szijjarto, menționând totodată că decizia Președintelui Poroșenko este caracterizată drept „rușionasă”.

Site-ul oficial al Ministerului maghiar de Externe îl citează, spunând că Poroșenko a declarat dorința Ucrainei de a se apropia mai mult de Europa, dar decizia de a semna legea „îndeparteaza de Europa, deoarece a fost făcut un pas imens în direcția opusă”, a spus Szijjarto. În Ucraina trăiesc peste 156.000 de etnici maghiari.
Deși sunt peste 400.000 de etnici români la nord de graniță, Guvernul României și Președinția României nu au reacționat încă la vestea de la Kiev.
 
Știrea inițială

 Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a promulgat controversata Lege a Educației, care a fost adoptată de Rada Supremă de la Kiev în data de 5 septembrie 2017, anunță Agenția BucPress. 

 
Potrivit serviciului de presă al șefului statului ucrainean, Petro Poroșenko a comunicat că reforma învățământului „este una dintre cele mai importante reforme, care va îmbunătăți calitatea educației”, asigurând pașii necesari pentru includerea Ucrainei în spațiul educațional european.

Președintele ucrainean, cunoscut ca un vorbitor de limba română, susține că noua lege sporește rolul utilizării limbii ucrainene în procesul de învățământ. În același timp, Președintele Ucrainei a subliniat importanța respectării în timpul procesului de învățământ a drepturilor minorităților naționale din țară. 

„Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, a subliniat Petro Poroșenko. El s-a adresat Ministerului ucrainean de Externe și Ministerului Educației să desfășoare consultațiile necesare cu partenerii europeni, inclusiv cu Consiliul Europei.
 
La finele săptămânii trecute, după mai multe zile de tăcere, președintele Iohannis  a anunțat că  a contramandat vizita pe care urma să o facă în Ucraina, după adoptarea legii educației în această țară. De asemenea, Iohannis a decis să contramandeze și primirea șefului parlamentului de la Kiev la Palatul Cotroceni.
 
Comunitatea românească din Ucraina a încercat, în ultimele zile, printr-un apel adresat președintelui Poroșenko, să blocheze prin veto această lege, considerând-o una care determină asimilarea lingvistică a minorităților naționale. O scrisoare-apel similară a fost trimisă de românii din Ucraina și președintelui Iohannis, cerându-i să intervină de urgență în situația creată în jurul școlilor cu predare in limba română, care riscă acum să fie lichidate.
 
De menționat că Parlamentul Ucrainei a adoptat controversata Lege a Educației la 5 septembrie, iar apelurile disperate ale românilor din țara vecină către autoritățile de la București au început să curgă în zilele de după, președintele României a ieșit cu anunțul contramandării vizitei la Kiev și cu primele declarații pe acest subiect abia în data de 21 septembrie.