Încercarea de desființare prin contopire a școlii românești din satul Movila de către școala ucraineană din orașul Herța a înregistrat vineri o nouă etapă. După ce, cu o zi înainte, consilierii locali din Herța reușiseră să blocheze această rezoluție în regiunea preponderent românească, o nouă ședință a consiliului local s-a desfășurat în prezența comitetelor de părinți - care pun viitorul copiilor lor deasupra dezideratului prezervării limbii române - și a adjunctului guvernatorului ucrainean al regiunii Cernăuți, care promite fonduri pentru renovarea și extinderea școlii „de bază” numai dacă școala românească se va subordona celei ucrainene, pierzându-și astfel statutul.

 

Din fericire, decizia nu a putut fi luată din lipsă de cvorum, însă presiunile sunt tot mai mari în această direcție, iar comunitatea românească, dezbinată și atrasă de promisiunea fondurilor guvernamentale, este la un pas de a își pierde școala generală în limba maternă. 

„În data de 14 februarie a.c., în sala sportivă a școlii cu predare în limba ucraineană din or. Herța a avut loc o ședință a consiliului comunei, desfășurată într-un format netradițional – cu participarea părinților elevilor și a primului adjunct al guvernatorului regiunii Cernăuți, Irina Isopenko (...) S-a discutat despre transformarea școlii din Herța într-o școală de bază, care va avea ca filială școala medie, de 9 clase, din satul Movila. Distanța dintre cele două școli este de 500 de metri. Un singur lucru diferă – limba de predare.

Ideea de a crea din școala din Herța o școală de bază nu a apărut din senin. Această școală, la care peste 87% dintre elevi sunt etnici români, ocupă locul 10 pe regiune conform rezultatelor examenului independent ucrainean. Nu departe de școală se află un edificiu vechi, care necesită reparații pentru a asigura școlarizarea tuturor doritorilor. Această școală, unde acum nici măcar limba română și literatura nu se predă, în 1857 era pe drept considerată a treia instituție de învățământ din județul Dorohoi. După cel de al Doilea Război Mondial școala românească din Herța a fost rusificată, din 1997 școala a obținut statutul de instituție cu predare în limba ucraineană”, relevă portalul de știri Bucpress.eu . 

La 500 de metri de școala ucraineană din orașul Herța se află școala română cu clasele I-IX din satul Movila, care numără doar 53 de elevi, față de 340 câți are școala de limbă ucraineană. Chiar și etnicii români care absolvă școala de limbă maternă sunt atrași să continue studiile la un liceu ucrainean, deși au dreptul să opteze pentru învățământ în limba română (până la adoptarea noii legi a Educației, care privilegiază limba ucraineană, limitând drepturile minorităților). Potrivit directoarei școlii române din Movila, 37 de elevi movileni frecventează școala ucraineană din Herța, iar alții, mai puțini, au ales Liceul „Gheorghe Asachi” cu predare în limba română. Astfel, chiar și copiii care au parte de școală generală în română, își abandonează limba maternă pentru a continua liceul în ucraineană.

„De ani de zile se tot vorbește despre închiderea acestei școli (române din Movila -n.r.), tot așa cum se vorbește despre căutarea de fonduri pentru reparația clădirii vechi a școlii ucrainene din Herța, astfel încât copiii români care învață în ucraineană să nu mai stea în înghesuială. Și iată că, în februarie 2020, Administrația Regională de Stat din Cernăuți vine cu ideea de „a ajuta” ambele școli. Menționând meritele școlii ucrainene, Administrația din Cernăuți propune primăriei comunei Herța să o transforme în școală de bază, care să o subordoneze pe cea din Movila. După unele negocieri, au promis să păstreze învățământul în limba română la Movila, iar școala din Herța va obține câteva milioane de grivne de la Guvern pentru a repara clădirea veche a școlii ucrainene. În acest mod au fost legate cele două dosare separate: cel al școlii ucrainene și cel al școlii românești. S-a ajuns atât de departe încât primăria comunei Herța a rămas fără spațiu de manevre. Într-un interviu acordat BucPress, Vasile Scripcaru, primarul comunei Herța a declarat că dacă nu va accepta această propunere nu îi va ajunge bani să finanțeze școala din Movila. Dacă va accepta să transforme școala din Movila într-o filială a școlii ucrainene, fără statut juridic, aceasta va fi finanțată direct de Guvern, iar cadrele didactice nu își vor pierde serviciul. Primarul a spus că se teme de părinții înfuriați care nu vor înțelege de ce el a ales să închidă școala românească din Movila”, relatează jurnalistul Marin Gherman de la Bucpress.eu.

O parte dintre membrii Consiliului local din Herța și unii reprezentanți ai părinților s-au adunat vineri, 14 februarie 2020, în sala de sport a școlii ucrainene din Herța, pentru a discuta cu prim-adjunctul guvernatorului regiunii Cernăuți, Irina Isopenko, despre oportunitatea comasării școlii românești din Movila cu cea ucraineană, în vederea obținerii unor fonduri pentru reparații și extinderea spațiului. Reprezentanta guvernului ucrainean a promovat cu tenacitate această idee, îndemnându-i pe herțeni să nu rateze această finanțare condiționată de comasare. Potrivit oficialului ucrainean, dacă va fi refuzată comasarea celor două instituții din pricina temerii românilor că și-ar pierde școala în limba maternă, nici școala ucraineană din Herța nu va primi bani pentru modernizare, nici școala română din Movila nu va fi în continuare finanțată de la centru, primăria satului Movila nedispunând de fonduri pentru a susține activitatea școlii locale.

„Dezorientarea atât de mare a românilor din Ținutul Herța și inerția civică a unora dintre ei nu pot să rămână neobservate. Aceiași părinți ai elevilor din școala ucraineană din Herța ne-au replicat că statul român nu a făcut nimic pentru ei până acum, nu a venit nimeni să le repare școlile sau le spună că își aduc aminte de ei în ultimii ani. Simțindu-se cumva unu la unul cu propriile probleme, aceștia caută căi de adaptare și – decenii după decenii –  și-au schimbat sistemul de valori identitare. Nu este o regulă, dar este o situație tot mai răspândită în regiunea Cernăuți. Izolarea de frații lor de dincolo, care a durat decenii în perioada sovietică, și noile politici identitare din Ucraina dau roade negative, iar modelul civic ucrainean, în comparație cu vidul de prezență strategică în zonă a României, este mai atractiv și mai funcțional.

De fapt, miza strategică a celor de la conducerea regiunii Cernăuți este alta. Potrivit legislației, într-o comună nu pot exista prea multe școli de bază, recomandabil – una. Transformarea școlii din Herța într-o școală de bază înseamnă totemizarea acesteia, poziționarea administrativă și ierarhică superioară față de cele românești din Lunca, Satu Mare, Molnița sau Liceul „Gheorghe Asachi” din Herța. Se dorește cu orice preț acest lucru pentru a ocupa o poziție strategică, astfel încât să fie păstrat controlul Administrației asupra proceselor educaționale din comuna Herța. În mod firesc, dar și legislativ, într-o comună cu o structură etnică românească ar trebui creată o școală de bază pur română, care să fie ca un punct de reper pentru celelalte. Pe lângă cea română poate să apară și o școală ucraineană. În această ecuație, Movila este doar un instrument. O sumedenie de întrebări fără răspunsuri ne domină acum. Ce garanție are școala din Movila că peste ani nu va fi ucrainizată? Ce garanții avem că școala de bază nu va îngloba și celelalte școli? Ce garanții avem că promisiunile verbale de azi nu vor fi încălcate, iar conducătorii de mâine nu vor decide altfel?”, se întreabă jurnalistul Marin Gherman în articolul de opinie publicat de Bucpress.eu

 

Ținutul Herța a făcut parte din județul românesc Dorohoi, aparținând de Moldova și nu de nordul Bucovinei, anexat de URSS în 1940 de la Regatul României. Herța a fost, totuși, alipită Ucrainei de către sovietici din cauza unei „erori” cartografice.