La Cotroceni au loc azi consultări pentru formarea viitorului executiv între locatarul Palatului și liderii partidelor care au intrat în parlament. În ciuda încercărilor din acest sfârșit de săptămână trecut de a se înțelege în privința împărțirii funcțiilor din executiv și din legislativ, cele două formațiuni asemănătoare, PNL și USR-PLUS, vor merge fiecare, separat, cu propunerile lor ridicole pentru șefia cabinetului care ar reprezenta în realitate mai puțin decât locuitorii Bucureștiilor. UDMR ar putea câștiga, în detrimentul României, și cu PSD și cu o coaliție între PNL și USR-PLUS.

Citiți Jó napot kívánok, Klaus Iohannis! de Ion Spânu

Consultările la care președintele Klaus Iohannis a invitat partidele încep la ora 11:00 cu PSD, primul clasat în alegeri, cu aproximativ 29% din voturi, transmite Radio România Actualități. Social-democrații merg cu propunerea ca medicul Alexandru Rafila să ocupe funcția de premier și să conducă un guvern minoritar sau de uniune națională. După eșecul de astăzi al negocierilor coaliției de "dreapta", PNL, USR PLUS și UDMR, cu privire la împărțirea celor mai importante funcții în parlament și guvern, social-democrații spuneau că singura soluție pentru România ar fi ca președintele Klaus Iohannis să le permită lor să strângă o majoritate în jurul candidatului propriu la funcția de premier. De la ora 12:00 sunt programați la consultări reprezentanții PNL, partid clasat al doilea în alegeri, cu aproximativ 25% și care îl propun ca prim-ministru pe șeful de la finanțe, Florin Cîțu, iar de la ora 13:00 vin la discuții reprezentanți USR PLUS, pe locul trei în alegeri, cu aproximativ 15,5%. Candidatul lor este fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș. Mai vin la consultări de la ora 14:00 reprezentanții AUR, care au sub 10% și care spun că nu vor face nici o alianță cu nimeni și cei ai UDMR la ora 15:00, apoi cei ai minorităților naționale, la ora 16:00. Rămâne de văzut dacă până luni coaliția de dreapta va mai face vreun pas în negocieri cu privire la funcțiile cheie din guvern și parlament pentru a putea astfel să meargă cu o propunere unică de premier, care ar avea șanse să aibă peste 50% susținere în parlament. Sâmbătă, la negocierile referitoare la programul de guvernare, coaliția de dreapta ajunsese la un punct comun, a transmis reporterul RRA Cristina Grecu citată de Rador, Agenția de Presă a Radio România.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat, duminică seara, că parlamentarii social-democrați vor vota în Parlament fie un guvern minoritar PSD, cu premier fiul unui torționar securist bolșevic, Alexandru Rafila, fie un guvern de uniune națională. "Ne vom duce cu propunerea de premier domnul doctor Alexandru Rafila și sperăm să intrăm în spiritul Constituției, iar președintele să îi dea mandat domnului Rafila să își creioneze majoritatea parlamentară. (...) Noi ne aflăm într-o criză sanitară și într-o evidentă criză economică și această obsesie de a face alegeri, fără să se țină cont de prioritățile românilor, ne-a dus și într-o criză politică. Depinde de președinte cât de mult vrea să adâncească această criză politică (...) Nu vom vota în Parlament decât premier Alexandru Rafila. Ori ne lasă și votăm un guvern minoritar, cu premier Alexandru Rafila, ori facem un guvern de uniune națională, cum cred că ar trebui și cam asta a fost voința românilor, să împartă puterea", a afirmat Ciolacu, la postul Antena 3, citat de Agerpres. 

Săptămânalul britanic The Economist - citat în Revista Presei Internaționale realizată de Rador - analizează rezultatul electoral din România sub titlul metaforic „Diluarea detergentului”, explicat de subtitlu astfel: „Noul guvern român va avea un mandat slab pentru lupta anticorupție”. Fie din cauza pandemiei, fie a campaniilor electorale incompetente, prezența la vot a fost de doar 32%, remarcă The Economist.

Absenteismul istoric a fost un vot de blam acordat clasei politice din România care astăzi, în totală nereprezentativitate față de țară, se calcă în picioare la Cotroceni pentru a se agăța de funcții publice, consideră ActiveNews.

Reamintim că la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 era așteptat la vot conform Autorității Electorale Permanente un număr de alegători de 18.191.396. Dintre aceștia au votat pentru partidele înscrise aproximativ 5.900.000 în timp ce circa 150.000 au venit la vot doar pentru a-și anula votul sau a transmite mesaje directe clasei politice. Cu alte cuvinte, peste 12.000.000 de români cu drept de vot nu sunt reprezentați de actualii "aleși".

Biroul Electoral Central a prezentat, sâmbătă, rezultatele finale la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, după soluționarea contestațiilor. Potrivit BEC, procedura de atribuire a mandatelor va fi efectuată în următoarele zile.

Astfel, la Senat, PSD a obținut 1.732.289 de voturi (29,32%), PNL - 1.511.227 de voturi (25,58%), iar Alianța USR PLUS a primit 936.864 de voturi (15,86%).

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a obținut 541.938 de voturi (9,17%), iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) - 348.262 de voturi (5,89%).

Celelalte formațiuni nu au trecut pragul electoral de 5% (PMP a obținut 4,93%, Pro România - 4,13%).

Pentru Senat s-au înregistrat 5.908.364 voturi valabil exprimate.

La Camera Deputaților, PSD a obținut 1.705.786 de voturi (28,90%), PNL - 1.486.402 voturi (25,18%), iar Alianța USR PLUS - 906.965 de voturi (15,37%).

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a obținut 535.831 de voturi (9,08%), iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) - 339.030 de voturi (5,74%).

Celelalte formațiuni nu au trecut pragul electoral de 5% (PMP a obținut 4,82%, Pro România - 4,09%).

• PSD: 157 mandate (110 deputați, 47 senatori)

• PNL: 134 mandate (93 deputați, 41 senatori)

• USR-PLUS: 80 de mandate (55 deputați, 25 senatori)

• AUR: 47 de mandate (33 deputați, 14 senatori)

• UDMR: 30 de mandate (21 deputați, 9 senatori)

• Minorități: 18 deputați