ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Cu lupte brutale, distrugeri masive, pierderi grele civile și militare, războiul urban pe care rușii amenință să-l angajeze în Ucraina este un coșmar pentru soldați și o tragedie sângeroasă pentru populația prinsă în mijlocul confruntărilor, notează marți într-o analiză AFP, potrivit Știri pe Surse. Pentru prima dată de la începutul conflictului, au fost înregistrați morți și răniți civili prin explozia unei mine anti-personal, un tip de armă interzis prin convențiile internaționale. Numărul refugiaților care au părăsit Ucraina după invazia armatei ruse, la 24 februarie, a depășit marți pragul de două milioane. Președintele ucrainean a ținut prin videoconferință un discurs shakespearian în Parlamentul Marii Britanii, stârnind ropote de aplauze. Pe de altă parte, într-un discurs separat, Zelenski a spus că Ucraina nu mai dorește să adere la NATO pentru că înțelege că Alianța nu este pregătită să o primească, subliniind și că ar dori un dialog cu Putin în care să cadă la un compromis în privința Crimeei și a republicilor separatiste Donețk și Luhansk.

După aproape două săptămâni de la începutul invaziei rusești în Ucraina, perspectiva unui asalt de mare anvergură asupra orașelor ucrainene prinde contur.

„Ne îndreptăm fără îndoială către încercuiri, cu pseudo-evacuări și bombardamente, o gestionare incompletă a convoaielor cu alimente și medicamente, aceasta va produce un număr considerabil de victime civile”, apreciază un ofițer francez.

Moscova a anunțat marți un armistițiu pentru a permite evacuarea civililor din localitatea Sumî, precum și din orașele asediate Harkov (nord-est), Cernigov (nord) și Mariupol (sud), devastate de bombardamente.

În acest timp, locuitorii capitalei Kiev așteaptă speriați declanșarea unei ofensive a trupelor ruse care încercuiesc orașul, orașul-port strategic Odesa riscând de asemenea să fie atacat, reamintind de imaginile de la Alep (Siria) și Groznîi (Cecenia), orașe distruse de bombele rusești.

„Rușii (...) nu dau de înțeles ce ar putea face. Dar mă tem că situația se îndreaptă către o versiune mai ușoară a Groznîi. Am impresia că vor încerca să radă orașe întregi, cum au făcut în Cecenia, dar fără îndoială vor provoca distrugeri mari dacă încearcă asalturi urbane”, anticipează Michael Kofman, specialist în probleme rusești la centrul de studii american CNA.

Cucerirea unui oraș care opune rezistență este de obicei sângeroasă, distrugătoare, iar luptele purtate de la mică distanță, în mijlocul unui câmp de ruine, sunt extrem de brutale. În 2016-2017 a fost nevoie de opt luni pentru cucerirea orașului irakian Mosul în fața a câteva mii de jihadiști din gruparea Statul Islamic.
 
„Extrem de dificil de purtat, operațiunile urbane sunt cel mai urât coșmar al forțelor armate, ofițerilor și liderilor politici”, subliniază Lance Davies, cercetător la Academia militară regală britanică de la Sandhurst, remarcând faptul că „un asalt asupra Kievului ar necesita o mobilizare colosală de resurse și personal, și mai ales va plasa militarii ruși în contact direct cu populația civilă”.

Pentru ca raportul de forțe să fie favorabil în mediul urban, acesta trebuie să fie de aproximativ 10 la 1, potrivit unei surse militare franceze, întrucât avantajul este de partea celui aflat în defensivă, care dispune de o mai bună cunoaștere a terenului, se poate deplasa mai rapid de la un punct la altul și deține controlul punctelor înalte, cum ar fi imobilele.

Pe de altă parte, densitatea urbană face mișcările militare mai dificile decât în cazul luptei în teren deschis și limitează forța blindatelor, făcându-le în plus și mai vulnerabile.

„Este sinucigaș să trimiți tancurile în zona urbană. Acolo ele nu pot manevra și nu se pot mișca. Le puteți lovi ușor cu o rachetă antitanc'', explică Alexander Grinberg, de la centrul de reflecție israelian JISS. „Pentru a cuceri orașele este nevoie de infanterie profesionistă și foarte motivată”, rezumă acesta.

De altfel, populația ucraineană a promis că va opune o rezistență îndârjită. „Fiecare casă, fiecare stradă, fiecare post de control va rezista până la moarte dacă va fi nevoie”, a asigurat într-un mesaj pe Instagram primarul Kievului, Vitali Kliciko.

La Cernigov explozia unei mine anti-personal a făcut morți și răniți

Trei adulți au fost uciși și trei copii sunt răniți după explozia unei mine antipersonal în regiunea ucraineană Cernigov, la nord de Kiev, a declarat luni Liudmila Denisova, responsabilă cu drepturile omului în parlamentul ucrainean, transmite ȘpS.

Acești civili erau toți în mașină. Adulții au murit pe loc, iar copiii, cu răni de diferite grade de severitate, au fost spitalizați, a precizat responsabila citată, care a amintit că folosirea minelor antipersonal este interzisă prin convenții internaționale.

Este prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina când un oficial ucrainean anunță victime provocate de acest tip de arme.

Civilii părăsesc marți orașul ucrainean Sumî în baza unui acord cu Rusia privind instituirea unui coridor umanitar, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk, citat de Reuters.

Rusia a propus să li se dea locuitorilor din Sumî, oraș din nord-estul Ucrainei, și din Mariupol, oraș-port din sud, posibilitatea să plece marți în alte regiuni din țară, au transmis agențiile ruse de știri.

Potrivit agenției Interfax, care citează marți Ministerul Apărării de la Moscova, Rusia a deschis 'coridoare umanitare' pentru ca populația să poată fi evacuată din Kiev și din alte patru orașe: Cernigău, Sumî, Harkov și Mariupol.

Ministerul mai adaugă că armata rusă în Ucraina a introdus o încetare a focului de la ora 07.00 GMT.
 
Președintele ucrainean Zelenski, aplaudat de parlamentarii britanici după un discurs shakespearian: „A fi sau a nu fi. Și eu vă dau răspunsul, a fi!”  

Ppreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut, marți seară, prin apel video, un discurs în parlamentul Marii Britanii în care a vorbit de situația din ucraina în urma invaziei Rusiei.
 
„Noi suntem țara care salvează oameni în ciuda faptului că luptăm cu una dintre cele mai mari armate din lume. Întrebarea pentru noi acum acum este de a fi sau a nu fi. Este din Shakespeare. Și vă spun răspunsul este a fi. Vom lupta pentru țara noastră indiferent de costuri”, a afirmat Volodimir Zelenski, potrivit Știri pe Surse.
 
Deși i-a cerut premierului britanic, Boris Johnson, ajutor în războiul dus cu rușii, Volodimir Zelenski a anunțat public, pe de altă parte, că și-a pierdut interesul de a adera la NATO din cauză că „ne-am dat seama că NATO nu este pregătită să accepte Ucraina”, în timp ce Ucraina nu vrea să fie o țară care „cerșește ceva în genunchi și nu va fi o astfel de țară”. El a cerut să dialogheze cu omologul său rus și a lăsat să se înțeleagă „că putem discuta și găsi un compromis asupra teritoriilor ocupate temporar și republicile nerecunoscute”, adică exact condițiile puse de Vladimir Putin pentru a încheia pacea cu Ucraina.
 
Ucraina a atins pragul psihologic de 2 MILIOANE de refugiați de la începutul războiului

Numărul refugiaților care au părăsit Ucraina după invazia armatei ruse, la 24 februarie, a depășit marți pragul de două milioane, potrivit site-ului Înaltului Comisraiat ONU pentru refugiați (UNHCR), pe care este prezentat un bilanț, relatează ȘpS.

În total 2.011.312 de oameni au prărsit Ucraina de la 24 februarie.

Polonia a primit peste jumătate dintre refugiații ucraineni - 1.204.403 de persoane -, potrivit site-ului UNHCR.

Peste 210.000 de persoane au plecat în altă țări europene, peste 191.000 în Ungaria, peste 140.000 în Slovacia, aproape 100.000 în Rusia, peste 82.000 în Republica Molodva, peste 82.000 în România și doar 453 în Belarus.
 
Circa 3.500 de refugiați au intrat în județul Galați în ultima zi 

Un număr de 3.445 de cetățeni ucraineni au intrat în țară în ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din județul Galați, dar niciunul nu a solicitat azil, informează, marți, Prefectura Galați, citată de ȘpS.

Potrivit sursei citate, 1.717 de ucraineni au intrat prin PTF Galați rutier, iar 1.728 prin PTF Oancea.

Pentru solicitanții de azil din Ucraina, în cadrul Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Galați sunt disponibile 219 locuri, din care doar două sunt ocupate.

Pentru migranții din Ucraina aflați în tranzit, Primăria municipiului Galați a pus la dispoziție un bloc cu 130 de locuri, din care 36 ocupate, iar în Baza Sportivă Siderurgistul, în sălile de sport, sunt 150 locuri, din care 53 sunt ocupate.

De asemenea, la căminele studențești aparținând Universității 'Dunărea de Jos' Galați sunt 628 de locuri, din care 622 ocupate, iar în internatele și sălile de sport aparținând unităților de învățământ din județ sunt 337 de locuri, din care 254 ocupate.

14 elicoptere ucrainene vin în România pentru reparații

După ce patru elicoptere din Ucraina au aterizat marți la Iași și au ajuns apoi la Brașov, alte cinci elicoptere ucrainene au ajuns în România pentru reparații. Ministerul Apărării Naționale anunță că, în total, 14 elicoptere ajung în țară.
 
„Ca urmare a primirii aprobărilor diplomatice de survol din partea autorităților române, încă cinci elicoptere ucrainene configurate pentru executarea misiunilor civile și fără armament la bord se află, la acest moment, în deplasare către județul Brașov, pentru operațiuni de mentenanță planificate la Airbus Helicopters România”, transmite Ministerul Apărării Naționale, citat de ȘpS.

Și pentru aceste aeronave au fost depuse, conform reglementărilor aeriene naționale, planuri de zbor în sistemul de trafic aerian civil. Conform sursei citate, în total, au fost acordate aprobări diplomatice de survol, pentru deplasarea către Airbus Helicopters România, pentru 14 elicoptere, restul aparatelor de zbor urmând a sosi în perioada imediat următoare.