ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Pentru dezescaladarea tensiunilor cu Ucraina, Federația Rusă a pus condiția ca NATO să nu se mai extindă spre est, în principal spre Ucraina și Georgia, adăugând și că își dorește ca Alianța să revină la granițele sale din 1997, ceea ce înseamnă că Moscova are pretenția ieșirii Bulgariei, Cehiei, Poloniei, României și Ungariei din NATO. Ministerul de Externe al României a răspuns că o asemenea solicitare este „inadmisibilă”.

Rusia caută să obțină plecarea forțelor NATO din România și Bulgaria, ca parte a propunerilor sale de securitate, a relatat vineri agenția de presă rusă RIA, citată de Reuters și preluată de Știri pe Surse, via Agerpres.
 
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri, după întâlnirea avută la Geneva cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la același nivel. 

Moscova a cerut garanții din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă și va reveni la granițele sale din 1997.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România și Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova dorește ca toate trupele străine, armamentul și alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două țări.

„Unul dintre elementele de bază ale inițiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar și nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forțelor străine, tehnicii și armamentelor, precum și de alți pași în scopul revenirii la configurația care era în 1997 pe teritoriul țărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără și Bulgaria și România”, a menționat MAE rus.

Ce pretind rușii este exact ceea ce ei înșiși nu au aplicat niciodată: ei și-au luat în 1999 la Istanbul angajamentul internațional de a-și retrage armamentul și trupelor staționate în regiunea nistreană a Republicii Moldova, lucru care nu s-a întâmplat nici la mai bine de 20 de ani distanță. Dimpotrivă, rușii se mândresc că soldații și armele cu care Moscova a sprijinit războiul de secesiune moldo-nistrean din 1992 ar contribui de fapt la „menținerea păcii”. 
 
NATO a respins vineri cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianței Nord-Atlantice prezente în Bulgaria și România și a denunțat ideea sferelor de influență în Europa, a transmis purtătoarea sa de cuvânt, Oana Lungescu, potrivit agenției AFP, citate de Știri pe Surse.

„NATO rămâne vigilentă și va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianței noastre”, a avertizat ea.

„Cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de prima clasă și clasa a doua, lucru pe care nu îl putem accepta”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Alianței Nord-Atlantice.

NATO „nu va renunța la capacitatea sa de a ne proteja și de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezența de trupe pe flancul estic al Alianței”, a adăugat Oana Lungescu.

„Vom răspunde mereu la orice înrăutățire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a încheiat purtătoarea de cuvânt a NATO.

România se pronunță, prin ministerul său de Externe, împotriva pretențiilor rusești ca NATO să se retragă din țara noastră: „declarațiile (părții ruse, n.r.) sunt inoportune și lipsite de orice fundament”, subliniază Bucureștiul. Totodată, MAE român salută anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de a trimite trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

„Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securității și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, se arată într-o precizare de presă publicată vineri, 21 ianuarie 2021, pe pagina web a MAE român. 

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews