„Te vor executa”, îi spun lui Matei Dobrovie, deputatul USR care și-a declarat public  susținerea pentru referendumul pro-familie. „Colegul tău, Iulian Bulai, a fost linșat pentru mult mai puțin”, adaug eu. Bulai, și el deputat USR, îndrăznise să se abțină de la votul pentru avizul proiectului de parteneriat civil, în comisia pentru egalitate de șanse. Și l-au executat public în secunda doi. 

Când n-ai în spate susținerea grupului politic din care faci parte, orice ieșire din rând poate deveni extrem de riscantă. Și nu sunt mulți aceia gata să urce pe rugul presei de dragul unor principii, oricât de mult ar ține la ele. „Dar ia te uită, mai vine încă unul!”, mă bucur, în timp ce cuget la singurătatea USR-istului de cursă lungă. 

Era pauza conferinței organizată de Coaliția pentru Familie la Palatul Parlamentului, iar pe holul mare, chiar lângă intrarea în sală, fusese amenajat un bufet. Platourile erau aliniate pe mese: tartine, prăjiturele, un soi de frigărui.

„Hai, că mai vine unul”, mă bucur, recunoscându-l pe senatorul USR care se apropia, ușor ezitant, de zona bufetului. Nu fusese în sală, nu participase la discuții, se afla în trecere prin zonă, așa cum ar fi un angajat al hotelului Intercontinental pe lângă sala de conferințe de acolo. Dar „să vezi declarație de susținere după”, îmi spun în gând. Senatorul își ia o farfurie și începe să inspecteze platourile. Mai bagă și-n gură, mai pune și-n farfurie, apoi se retrage într-un colț și-nfulecă. Să vezi declarație de susținere după!

Sunt jurnalist, trebuie să verific. Așa că merg la masa omului, îl deranjez în timp ce mănâncă și-l întreb. „Deci..., susțineți referendumul pentru familie?”. „Nu”, e sincer el. „De ce nu-l susțineți? Că doar nu modificați Constituția, le dați numai dreptul românilor să-și exprime punctul de vedere.” „La noi în partid se votează conform conștiinței”, îmi spune el, între doi dumicați. Ȋl rog să se mai gândească și-i urez poftă bună. 

Senatorul USR n-a mai intrat în sala unde era organizată conferința. Nici măcar nu-l interesa. L-a interesat, pe moment, doar ce era lângă sală. Cred că pur și simplu nu s-a putut abține. 

N-o să-i dau numele și nici n-o să public pozele (l-am fotografiat în timp ce mânca din platoul Coaliției, nici eu nu m-am putut abține). Sunt un altfel de jurnalist. Și încă mai sper să văd în Parlamentul României altfel de politicieni!