ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Vizată și ea de adresa trimisă Ministerului Afacerilor Interne de către Institutul „Elie Wiesel”, Primăria Sectorului 2 nu s-a lăsat intimidată.

Institutul „Elie Wiesel” a reclamat că pe raza Sectorului 2 al Capitalei se află ambasat un bust la filozofului, economistului și sociologului Mircea Vulcănescu, persoană condamnată pentru „crime de război” de către așa-zisele Tribunale ale Poporului instalate sub ocupație sovietică, după Al Doilea Război Mondial.

Într-un răspuns solicitat de ActiveNews pe această temă, Primăria Sectorului 2 a comunicat, sec, faptul că respectiva construcție a fost amplasat, „în anul 2009, având toate avizele prevăzute de lege”. Aceasta a fost a doua tentativă a Institutului condus de Alexandru Florian de a dărâma statuia, după cea eșuată din 2014.

Iată răspunsul primit pe adresa redacției din partea Primăriei Sectorului 2:

Referitor la solicitarea dumneavoastră, adresată Primăriei Sectorului 2, despre situația bustului care îl reprezintă pe Mircea Vulcănescu vă comunicăm următoarele:
 

- Primăria Sectorului 2 a primit o sesizare din partea Instituției Prefectului Municipiului București cu privire la amplasarea în sectorul 2 a bustului care îl reprezintă pe Mircea Vulcănescu;
- Facem precizarea că bustul lui Mircea Vulcănescu a fost amplasat Primăria Sectorului 2, în anul 2009, având toate avizele prevăzute de lege, respectiv:
- Avizul favorabil al Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național nr. 2.276 / V. T. / 29.07.2009 înregistrat sub nr. 58.624 / 3.08.2009;
- Avizul favorabil al Comisiei Tehnice de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului București;
- Avizul favorabil al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România nr. 306 / 27.07.2009 înregistrat sub nr. 59.460 / 06.08.2009 – Ultima adresă, din data de 20.06.2017, transmisă de Asociația Foștilor Deținuți Politici din România prin care se reconfirmă avizul trimis în 2009.
 
În baza avizelor legale a fost eliberată Autorizația de Construire nr. 1.115 / 105S / 22.10.2009.
 
Într-o situație asemănătoare, cu referire la denumirea Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu”, Primăria Sectorului 4 s-a conformat imediat cu cererea Institutului „Wiesel”, de a-i schimba denumirea. Decizia edililor a născut o reacție în lanț din partea societății civile, fiind inițiată o PETIȚIE (cu peste 2.000 de semnături) și un PROTEST semnat de mai multe sute de intelectuali, în frunte cu academicienii Breban, Ioan Aurel Pop și alții. În localitatea Bârsana, Maramureș, intenția institutului „Wiesel” legată de școala din localitate a întâmpinat o opoziție puternică.

La Cluj Napoca, Primăria a dat înapoi în ceea ce privește redenumirea străzii Radu Gyr, și ea trecută pe lista neagră a Institutului „Wiesel”. Nu același lucru se poate spune despre Primăria Mangalia, care intenționează să schimbe numele străzii Vintilă Horia, în timp ce soarta școlilor ce poartă numele generalului Jienescu (Rast, Dolj) și a pedagogului  I.C. Petrescu, rămân necunoscute.

Contactată de Victor Roncea, doamna Măriuca Vulcănescu, fiica marelui martir mărturisitor, după cum a fost denumit chiar de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei,  a primit cu mare bucurie știrea:

„E o veste minunată! Draga de Valentina Boștină, autoarea bustului, a dăruit lucrarea ei superbă tuturor românilor și în special celor din Sectorul 2 al Bucureștiului, unde tata a ridicat casa noastră părintească și unde am copilărit până când am fost dați afară din casa iar eu arestată și trimisă în lagăr, doar pentru că eram fiica tatăl meu. Oi fi fost și eu o "criminală de război", la 19 ani...

Primăria Sectorului 2 trebuie felicitată pentru că a știut să pună în valoare și oamenii, valorile mereu vii ale Bucureștiului. Mă gândesc la acest triptic sculptural pe care l-au creat pe străzile din zona Mântuleasa: Mircea Eliade, Petre Țuțea și tata, Mircea Vulcănescu... Sunt fericită când aflu că atâția oameni îl iubesc pe tatăl meu. De altfel, nu știu cine ar putea să-l urască? El a iubit România și s-a sacrificat pentru ea. Dacă este cineva care nu poate iubi acesta este un lucru întristător. Trebuie să ne rugăm cu toții pentru acea persoană. Dragostea e mai mare decât toate.

Cum a spus și Patriarhia: din dragoste, tata a murit ca un adevărat martir. Mulțumesc! M-a impresionat în mod deosebit atitudinea tinerilor de la Liceul ce poartă - încă - numele tatălui meu. Cum au spus ei că se vor lega de statuie... La fel, cuvântul consilierului de la Sectorul 1, care l-a apărat pe tata. Sper ca și Primăria Sectorului 4 să revină asupra deciziei. Puteau măcar să mă anunțe și pe mine. Nu mai vorbesc de conducerea școlii, care n-a știut nimic... E păcat, e nedrept. Dar sunt sigură cu oamenii buni vor repara situația. Am văzut apelul academicienilor, al miilor de români care s-au solidarizat, ca și în cazul poetului Radu Gyr, și mă înclin în față lor. Dumnezeu să-i binecuvânteze! Sunt sigură că tata, din Ceruri, le e recunoscător."