Fostul președinte al Colegiului Medicilor acuză Ministerul Sănătății că s-a folosit de epidemia de rujeolă pentru a pregăti opinia publică să accepte legea vaccinării.

Vasile Astărăstoae, a postat recent un comentariu pe pagina sa de Facebook, unde pune sub semnul întrebării discernământul cu care Ministerul Sănătății acționează. Astărăstoae invocă o declarație a lui Francisc I, care la o întâlnire cu ziariștii a comparat presa cu terorismul, și adaugă pe acest vector retoric sistemul medical de la noi.

Vasile Astărăstoae se întreabă dacă nu cumva, informarea incorectă a publicului despre sistemul de sănătate implică și complicitatea medicilor, care prin transmiterea unor informații eronate publicului, fie și din dorința de a păstra confidențialitatea pacienților, au adus „o problemă socială prin impactul politic și economic - resursele mobilizate trebuie să fie decise în ultimă instanță de cetățeni; prinimpactul social - informația impune un anumit comportament atât medicilor, cât și pacienților; și impact etic - necesitatea înlăturării conflictelor de interese, a falsei reclame etc”.

Mai mult, președintele Colegiului Medicilor aduce în discuție un aspect interesant al difuzării informațiilor către media din zona de sănătate, și se referă la limbajul tehnic pe care îl folosesc medicii în fața publicului, interpretând acest lucru ca pe o valorificare conștientă a lipsei de experiență științifică a celui care mediatizează informația.

 „Am în vedere reaua-credință - orgoliul, medicilor și al cercetătorilor, interese financiare sau politice, concurența neloială etc., dar și buna-credință - minimalizarea riscurilor în intenția de a ușura suferința bolnavilor, apelul la generozitatea publică, insistându-se pe anumite aspecte etc. Indiferent de buna sau reaua-credință pot să apară conflicte etice legate de transmiterea informațiilor în sistemele de sănătate.

•     Absența în lumea politică, științifică și medicală a unei voințe reale de informare a publicului (deseori de teama deformării rezultatelor) versus dorința publicului de a se comunica rezultate de preferința cât mai senzaționale.

•     Caracterul științific al informației versus lipsa de experiență științifică a celui care mediatizează informația.

•     Necesitatea controlului calității informației versus libertatea și independența presei.

•     Obiectivitatea informației versus interesele materiale sau politice ale unor terți care pot sta în spatele presei. ”

Epidemia de rujeolă la fel ca gripa porcină

Astărăstoae aduce în discuție un anume dispreț, deloc erodat de trecerea timpului, din partea autorităților, un dispreț suveran față de informarea corectă a populației și spune că „el există ca o formă a dictaturii sănătății publice. Informațiile sunt date trunchiat și fără a se examina conflictele etice care pot să apară. Astfel de dezbateri când au fost începute au fost jugulate imediat”.

Mai mult, medicul este de părere că în cazul legii vaccinării asistăm la un scenariu tip gripa porcină.

„Îmi aduc aminte despre situația legată de gripa porcină care a fost un episod la nivel mondial. S-au construit de către OMS scenarii apocaliptice în care existau sute de milioane de decese. În scenariul pentru România, prezentat de autorități, se spunea că se prognozează, în absența vaccinării, aproximativ 2 milioane de decese. Mai mult, ministerul Sănătății a amenințat doctorii care nu se vaccinează cu desfacerea contractului de muncă”.

Medicul Astărăstoare, adaugă și că vaccinarea HPV a fost un adevărat eșec cu o pierdere financiară importantă pentru statul român. „Nu numai că pacientele și părinții din grupul țintă nu aveau informațiile corecte, dar nici medicii nu au fost informați cu privire la reacțiile adverse și la eficacitatea acestei vaccinări”, spune el.

Modul în care „epidemia” de rujeolă este utilizată pentru a pregăti opinia publică să accepte o lege a vaccinării obligatorii, spune Astărăstoae.

 „Ministerul Sănătății ne prezintă un număr de focare epidemice și declară că avem epidemie de rujeolă. Ce omită să spună Ministerul Sănătății? Omite să spună ca aceste focare au avut vârful în lunile ianuarie - aprilie. Omite să spună că în lunile iulie și august numărul de cazuri a fost nesemnificativ. Omite să spună că până în luna august inclusiv au fost recuperate vaccinările la 573 de copii cu vârsta între 1 și 15 ani. Omite să spună că la cele 2 cazuri confirmate de deces nu era recomandată vaccinarea cu ROR. Omite să spună că acei copii care s-au îmbolnăvit nu au putut să fie vaccinați pentru că nu erau în țară, pentru că nu erau pe lista niciunui medic de familie sau aveau contraindicații medicale. Cu alte cuvinte o populație vulnerabilă, săracă, care nu avea nici o legătură cu refuzul de a se vaccina. Și mai uită să spună ca în județul Bistrița, unde a fost unul dintre cele mai mari focare, rata de vaccinare a populației țintă era peste 95% - care este un rezultat excelent (conform declarației făcute de prefectul de Bistrița). Și compară cu situația de anul trecut deși se știe că evoluția este ciclică, multianuală”,a completat el.

În final spune că răspunsul la problema reclădirii încrederii în politicile publice stă într-o corectă și onestă informare a medicilor și a pacienților, chiar dacă este mai dificilă și cere un efort mai mare.