ascultă articolul

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împreună cu Parchetul Militar, au organizat în ziua de 17 mai 2017, în mun. Botoșani, o acțiune de investigații care a vizat deshumarea și recuperarea rămășițelor pământești ale lui Iulian Mugur Călinescu, despre care se presupune că a murit din cauza unor proceduri la care a fost supus în timpul anchetelor de la Securitate, informează IICMER într-un comunicat.

Despre cazul lui Mugurel Călinescu, ActiveNews a scris aici și aici, cazul său, deși dramatic, fiind în mare parte necunoscut opiniei publice din România.

Eroii care nu se văd se uită. Povestea adolescentului care a sfidat regimul comunist înarmat cu o cretă școlară. „Prin ceea ce am făcut, adevărul ieșea la lumină”

Tehnici de interceptare ale Securității înainte de ’89 și stenograme. Povestea adolescentului care a sfidat regimul comunist, înarmat cu o cretă școlară 

Înăsprirea regimului autoritar în România, deteriorarea situației economice și scăderea nivelului de trai al populației după 1980 a dus la reapariția unor forme de împotrivire față de regimul comunist. Pe acest fond, unii elevi de liceu și studenți au încercat să participe și să sprijine disidența intelectuală și manifestările de nemulțumire ale unor categorii sociale ale populației. Un asemenea caz a fost și cel al lui Iulian Mugur Călinescu,  născut în Botoșani la 28 mai 1965. Ca elev în clasa a XI-a la Liceul August Treboniu Laurian din Botoșani, acesta a încercat să se împotrivească prin metode și mijloace modeste dictaturii ceaușiste.

A luat atitudine și a încercat să protesteze față de abuzurile și nedreptățile regimului prin scrierea cu cretă de lozinci anticomuniste pe zidurile unor clădiri și panouri de gard din zona centrală a mun. Botoșani, sperând că astfel va trezi conștiința și altor concetățeni pentru a-i determina să ia atitudine împotriva regimului. Înscrisurile au fost realizate pe timpul nopții, în perioada 12 septembrie - 18 octombrie 1981.

După apariția primei inscripții, organele de Securitate și Miliție au intrat în alertă, fiind luate o serie de măsuri informativ-operative care să conducă la identificarea autorului înscrisurilor ostile regimului. Acțiunea operativă a Securității s-a organizat și desfășurat sub denumirea de Cazul Panoul. În noaptea de 17/18 octombrie 1981 tânărul a fost surprins în flagrant, fiind reținut și condus la sediul Securității din Botoșani, unde a fost supus unei anchete vreme de mai multe zile. Imediat s-a ordonat luarea în lucru a persoanei prin întocmirea unui Dosar de urmărire informativă, scopul acțiunii fiind aprofundarea informațiilor obținute despre făptuitor precum și a cauzelor care l-au determinat să întreprindă asemenea acțiuni sau a persoanelor ce l-au influențat sau eventual au avut cunoștință de aceste fapte. Conform informațiile cuprinse în dosar, Mugur Călinescu a efectuat un număr de 24 de acțiuni în care a reușit să scrie diferite texte cu conținut provocator la adresa regimului și a stărilor de lucruri existente atunci în societatea românească.

Ancheta Securității s-a răsfrânt asupra părinților, rudelor apropiate, precum și a unor prieteni și colegi de școală. Cazul a fost pus în discuția colectivului de cadre didactice de la Liceul A. T. Laurian, la ședință participând conducători locali ai Partidului și UTC-ului precum și reprezentanți ai Securității. Faptele tânărului au fost condamnate în luările de cuvânt, fiind considerate drept un act mîrșav care a lovit interesele poporului român, pactizând cu dușmanii și trădătorii țării.

După câteva zile de anchetă în care au fost interogate mai multe persoane din familia și anturajul lui Mugur Călinescu, perioadă în care el a trebuit să-și motiveze faptele săvârșite, acesta a fost lăsat să-și continue activitatea școlară. A continuat însă să fie convocat periodic la sediul Securității din Botoșani de unde întotdeauna revenea acasă indispus și abătut, refuzând să vorbească despre tratamentul la care era supus acolo. Uneori îi mărturisea mamei sale că era pus să stea timp de câteva ore în fața unei lămpi aprinse și că de fiecare dată era servit cu o cană de cafea, fiind îndemnat și obligat să o bea deși nu era un consumator al unei astfel de băuturi. Aceste fapte sunt susținute de mărturiile consemnate ale lui Rodica Uncescu, precum și de confesiunile făcute de Mugur Călinescu unor prieteni apropiați.

În vara anului 1983, tânărul a terminat liceul cu rezultate bune și se înscrie pentru examenul de admitere la Facultatea de Studii Economice din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. A „căzut" cu câteva sutimi după ultimul intrat, același lucru repetându-se și în anul următor, când a încercat din nou, în condițiile în care starea sa de sănătate era deja precară. Anumite persoane i-au transmis însă mamei că fiul său nu va fi niciodată admis la o instituție de învățământ superior.

Între timp, în toamna anului 1983, a primit ordin de recrutare în vederea încorporării în armată, fiind chemat pentru efectuarea unei vizite medicale. Aici a fost depistat cu anumite probleme de sănătate, fiind trimis la Spitalul Militar din Iași unde a fost internat. Ulterior a fost transferat la Spitalul Județean Sf. Spiridon, unde i s-a confirmat diagnosticul de leucemie, asociat cu ciroză hepatică și icter mecanic. Se știe că între 1983-1985 a stat internat lungi perioade de timp prin mai multe spitale din țară. Cu toate tratamentele administrate, starea de sănătate a tânărului s-a agravat treptat, decesul acestuia având loc în ziua de 13 februarie 1985 în spitalul din Iași, când nu împlinise încă 20 de ani. A fost înhumat într-un mormânt situat în Cimitirul Pacea din Botoșani.

După 1990, Rodica Uncescu, decedată în 2016, a căutat să demonstreze sacrificiul fiului ei. Abia în anul 2008, după câțiva ani de încercări și acțiuni în justiție, aceasta a reușit să obțină pentru fiul său, post-mortem, recunoașterea calității de Luptător în Rezistența Anticomunistă.
 
Pe baza contextului, a evoluției și particularităților specifice cazului, la care se adaugă o serie de mărturii, există suspiciunea că moartea lui Mugur Călinescu a putut fi provocată prin otrăvire sau iradiere la Securitate.

Pe plan național există și alte cazuri similare, semnalate mai ales începând cu anii 70 ai secolului trecut, în care multe persoane au decedat în urma unor proceduri suportate în timpul anchetelor de la Securitate, moartea acestora survenind din cauze medicale. Niciodată până în prezent astfel de cazuri nu au fost verificate și cercetate pentru a putea fi dovedite.

IICCMER a început investigarea acestui caz cu scopul de a contribui la stabilirea împrejurărilor și a cauzelor reale care au determinat decesul lui Mugur Călinescu. După prelucrarea cazului, timp în care au fost obținute o serie de informații, documente și mărturii, s-a înaintat o sesizare către Parchetul Militar, care a deschis un dosar de cercetare penală asupra unei presupuse fapte de omor, totodată stabilindu-se și deshumarea rămășițelor pământești ale persoanei.

După îndeplinirea procedurilor legale, prin ordonanță de procuror, mormântul a fost deschis și toate osemintele au fost extrase și recuperate, fiind transportate la Institutul de Medicină Legală din Iași unde vor fi supuse unor examinări de specialitate. Aici vor fi prelevate probe de țesut osos ce vor fi trimise pentru analize complexe în laboaratoarele unui institut de cercetare, unde se va putea stabili dacă există urme ale unei intoxicații acute sau cronice cu substanțe radioactive ori urme lăsate de alte substanțe chimice, care pot justifica o patologie ce poate determina îmbolnăvirea sau decesul persoanei.

La activitățile desfășurate în teren pentru realizarea acțiunii de deshumare, au participat reprezentanți ai mai multor instituții ale statului: IICCMER, Parchetul Militar Teritorial Iași, Institutul de Medicină Legală Iași, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani. Lucrările au fost sprijinite de către Primăria mun. Botoșani.

 

Ilustrație: Fig. 1 - Slujba religioasă săvîrșită înainte de deschiderea mormântului în prezența tatălui și a altor rude ale lui Mugur Călinescu; Fig. 2-4 - Aspecte din timpul acțiunii de deshumare; Fig. 5 - Osemintele lui Mugur Călinescu cu resturile păstrate din vestimentația cu care a fost înmormântat; Fig. 6 - Demontarea scheletului și recuperarea osemintelor, operațiune realizată de arheologii IICCMER.