Academicianul Ilie Bădescu spune că satul românesc reprezintă „locul unic al unei moșteniri spirituale inestimabile, un adevărat „depositul custodi” al omenirii, nebiruit de istorie, și, deopotrivă, garanție a dăinuirii unui model învățător cu privire la unitatea omului cu natura, cu semenii și cu Dumnezeu”.

„În limba română, cuvintele fondatoare țară-țărani sunt derivate de la latinescul terra - pământ, cum remarcă Nicolae Iorga. Poporul român își asumă ca substrat fondator această triadă: terra-țară-țăran, adică pământul, țara și țăranii, adeverind legământul divin. Capacitatea satului de a le armoniza între ele și pe acestea cu Dumnezeu este testul său de fiecare zi la examenul de dăinuire sau de supraviețuire. Satul este o comunitate de viață, cu propriul ei ritm dialectic, în multiplele sale manifestări și sub întreită încadrare: geografică, etnică și socială. Satul are legitățile sale proprii, puteri tainice de dăinuire și deci de renaștere după epoci de ruină și declin, precum este și epoca noastră. E drept că într-o atare epocă, precum cea în care viețuim astăzi, puterea satului de a rezista marilor presiuni istorice, politice, economice etc. fără a-și pierde unitatea proprie și deci fără a-și secătui puterea de dăinuire, este grav afectată”, a declarat el într-un interviu pentru Agerpres.

Academicianul și sociologul se întreabă de ce „de aproape 200 de ani păturile dirigente se poticnesc de sat ca de una dintre chestiunile pe care nu mai știu s-o rezolve. Niciodată, ca în ultimii 30 de ani, înstrăinarea clasei de sus față de satul de jos, dăinuitor și răbdător, n-a fost așa de apăsătoare și dezonorantă”.


Ilie Bădescu afirmă că satul a fost lovit dur de fenomenul migrației.El spune că decidenții ar trebui să caute soluții de reîntinerire a satului.

„Migrația a lovit satul românesc la praguri de maximă alarmă. Este necesar, poate, să facem câteva precizări legate de formele migrației, care afectează și satul, ca să înțelegem mai de aproape complexitatea acestei chestiuni. Există o formă a migrației alternante, sau pentru muncă, adică din rațiuni de supraviețuire. Această migrație s-a internaționalizat și ea în mare măsură, astfel că cei ce caută de lucru îl caută nu în orașele din zonă - fiindcă industria românească a fost nimicită -, ci în Italia, Spania, Anglia, Franța, America etc. Din categoria acestora un procent semnificativ se vor întoarce, la momente variabile, dar se vor întoarce în satul lor, la familiile lor. Există însă, la polul opus, o migrație dublată de fenomenul tragic al dezțărării, adică al celor ce odată plecați se rup de țară și se asimilează în alte zări și alte neamuri. Dintre aceștia, marea majoritate nu se mai întorc. Există, în fine, o categorie de migranți care se întorc spre a iniția afaceri în țara de origine. Dintre aceștia se recrutează viitoarea clasă capitalistă a fermierilor rurali. Și aceștia sunt relevanți.

Ținând seama de legea gravitației genealogice conform căreia acolo unde sunt tinerii, acolo este și centrul de gravitație al familiei, vom sesiza că tranziția cea nouă aduce după sine o mutare a centrului de gravitație al familiei rurale spre ariile de migrație a tinerilor. Stupul familial se golește, proprietățile rămân nelucrate, satele îmbătrânesc, cultura în cele trei sfere ale ei - cultura muncii, a sănătății și a minții - este lovită grav. Numim acest proces de emigrare masivă a tinerilor din rural deztinerire a ruralului. Vom reține, așadar, că una dintre cauzele căderii satelor este deztinerirea. Un program național pentru sat ar trebui să caute căile care ar aduce o reîntinerire rurală și nicidecum golirea satului”, a mai continuat sociologul.

Ilie Bădescu consieră că „persistă năvala în instituții și la pupitrele îndrumării sociale a segmentului unei pături intelectuale superpuse, ruptă de țara reală cu problemele ei, subtilizând pe sofalele unui consumerism de generația a treia, obosită, demisionardă, atentă la glasul de sirene viclene ale abandonului național, disprețuitoare spre cinism față de cultura românească”.
 
Anul 2019 a fost declarat anul omagial al satului românesc de către Patriarhia Română.