Cunoasteți cu toții mesajul viral: 18.300 de biserici și doar 425 de spitale în România. Mesajul acesta creat pentru a pune Biserica într-o lumină proastă, încă mai circulă. Motiv pentru care m-am gândit să vă scriu și eu câteva rânduri. 

Publicația ActiveNews.ro prin articolul: "Minciuna are picioare scurte” a tratat partea formală a problemei, într-o maniera comparativă. Se demonstrează negru pe alb că noi avem mai multe spitale decât SUA și Suedia pe cap de locuitor, ceea ce este adevarat, și mai puține biserici decât respectivele state. Oricum această stare de fapt se datorează clasei politice care ne-a guvernat până în 1989. Partidul Comunist Român, a fost campion în a distruge biserici, unele monumente istorice, clădiri de patrimoniu și opere de artă. 

PCR a avut însă grijă de clasa muncitoare, și a construit și spitale, ceea ce nu se mai poate spune despre actuala clasă politică...

Tratarea problemei raportului 18.300 biserici / 425 de spitale pe fondul problemei, cred că este binevenită. Am lucrat în administrația locală, în Primăria Timișoara, timp de aproape 5 ani, și am fost unul dintre directorii de acolo. Pentru 3 ani am fost colaborator apropiat al primarului de atunci, D-ul Ciuhandu. Ca atare am o imagine mai clară asupra acestei probleme.

România are peste 13.000 de localități, comune, sate și cătune. În orice cătun din România găsești o biserică. Avem peste 300 de orașe. În orice oraș sunt mai multe biserici. Adunați cifrele și obțineți suma care a stârnit atâta patimă. 

Avem potrivit unor date de actualitate publicate de guvern, 16.400 locașuri de cult ortodoxe, din care 13.500 sunt biserici de parohie, restul capele de cimitir, biserici și paraclise mănăstirești. Restul până la 18.436 de lăcașuri de cult sunt case de rugăciune ale diverselor culte, geamii, moschei, biserici dezafectate, în ruină.

Peste 86% din populație este ortodoxă. Vorbim despre mai mult de 16.300.000 de credincioși ortodocși. Adică o biserică la 1.000 de oameni. 

Acești 16 milioane de ortodocși au ridicat după revoluție 3.200 de biserici noi. Sumele de bani necesare au fost obținute în proporție covârșitoare prin colectă, donații și sponsorizări. Implicarea statului a fost minimă. De regulă autoritățile locale oferă teren, și nu bani. Pentru că bani nu sunt, după cum ne-a învățat Domnul Roman, primul Prim-ministru al României revoluționare. Apoi autoritățile locale mai oferă cu generozitate certificatul de urbanism, și în fine, autorizația de construcție, indiferent cât de urâtă ar fi casa de rugăciune, biserica, sau lăcașul de cult. Dacă primarul este un om generos, poate mai trimite și câteva mașini de balast ca să binecuvinteze lucrarea, și apoi desigur taie panglica, sau participă la slujba de sfințire, în speranța că o să culeagă câteva voturi.

Pentru biserici de mai mare importanță, catedrale, sau pentru mănăstiri, se fac arareori și cu greutate alocări bugetare prin hotărâri de consiliu local, sau de guvern. Excepție face Catedrala Mântuirii Neamului, obiectiv considerat de importanță națională, unde s-au alocat sume mai importante, de ordinul milioanelor de euro anual. Aceste alocări bugetare sunt firești. Orice om are nevoie de un dram de mândrie. La nivel de stat asta se traduce printr-o nevoie de opere și clădiri reprezentative. Mă miră reacția licențiaților români, care în majoritate resping acest proiect, și afirmă că ar prefera oricând în locul unei catedrale o bisericuță de lemn. Dragi confrați, găsiți aceste bisericuțe în cartierele Dvs., sau ale părinților Dvs. Le vizitați des? Dacă pentru neamul nostru găsiți că ar fi mai potrivită o bisericuță de lemn, și nu o catedrală, preferați și pentru Dvs. o garsonieră în locul vilei din Corbeanca sau Balotești ?  

Revenind la subiect, per ansamblu, aportul bugetului de stat a fost și este minim, în condițiile în care acum 150 de ani statul a naționalizat averile mănăstirești. Apoi a mai închis în 1959 prin decretul 410 cele mai multe mănăstiri, și desigur, s-a făcut stăpân pe clădiri și terenuri. 

Practic statul a luat cu 10 mâini și a dat înapoi cu una. Așa cum simțim toți pe pielea noastră, zi de zi, în democrația originală pe care ne-a construit-o Tov. Iliescu, și fii și nepoții activiștilor de partid și ai generalilor de securitate.

Dar senzațional este faptul că după 1989 pentru 13,5% ne-ortodocsi sau construit 5.200 de biserici. Spre exemplu pentru cultul penticostal care are 356.000 de membri s-au ridicat 1950 de biserici. Credeți ca Statul Roman a contribuit cu ceva, sau sunt bani veniți dinafară?

Astfel dacă la 1.000 de ortodocși avem o biserică, pentru penticostali avem o biserică la 120 de oameni, pentru baptiști una la 70 de oameni, și pentru adventiști de ziua a șaptea una la 64 de oameni. 

Cum vi se par acum cifrele ?

În București avem la o populație rezidentă de 1.587.951 (ha!), 260 de biserici. Adică una la 6.000 de credincioși ! O fi mult, o fi puțin ?

 

Iar istoric lucrurile stau cam așa: Sinodul I de la Niceea în 325 stabilește printre altele ca biserica să se ocupe de tratarea bolnavilor, îngrijirea și protejarea săracilor, văduvelor, orfanilor și străinilor. Se ordonă construirea de spitale.

Ca atare pentru a așeza lucrurile corect în pagină și suflet, biserica, și nu statul, s-a preocupat cu 1.500 de ani mai devreme de epoca modernă, de construcția de spitale.

Prima biserică (mănăstire) atestată documentar la noi este Hodoș-Bodrog, 1.177.

Primul spital atestat documentar în România: Sibiu 1292, deservit de călugarii Ordinului Sfântului Spirit.

După cum vedeți la noi toate merg mai greu, dar măcar nemții lui Iohanis, ne-au făcut primul spital.

Avem informații că Ștefan cel Mare înzestrează un spital pe lângă Mănăstirea Zografu, în Sfântul Munte. Dacă s-au facut cu aur românesc spitale pe-afară, sigur s-or fi făcut și în țară. Doar că am uitat să consemnăm asta pentru membrii Asociației Secularist-Umaniste din România.

1619, primul spital în mediu urban, la Suceava, pe cheltuiala Mitropolitului Atanasie Crimca. Era deservit de obștea Mănăstirii Dragomirna.

În 1704 este dat în funcție Spitalul Colțea, început în 1695, ctitorie a Spătarului Mihai Cantacuzino, în interiorul Mănăstirii Colțea, și deservit de aceasta, cu două aripi, pentru bărbați și femei.

În 1735 Asociația Fraților de Cruce a Sf. Ioan de Nepomuk, la 9 ani după înființare, dă în folosință primul spital din Timișoara, cu o farmacie. Spitalul a fost deservit de călugării Ordinului Mizericordienilor. Abia dupa alți 13 ani, intre 1748 până în 1753 această asociație zidește și o biserică, pe locul unei capele. Întregul complex este avariat de revoluționarii anului 1848...

Este evidentă grija bisericii față de cei aflați în suferință. Biserica, și nu statul secularist au întins dintru început o mână bolnavilor. 

Apoi urmează în ordine cronologică Spitalul Pantelimon, 1735, în incinta Mănăstirii Sf. Pantelimon, cu care forma un complex funcțional și arhitectonic, ctitorie a lui Grigore al II-lea Ghica.

1754 Iași, primul spital, construit în centrul orașului, în preajma unei biserici, și împreună cu aceasta, ambele construcții ctitorii ale de cămărașului Ștefan Bosie.

Exemplele pot continua.

Trecem cu vederea minciuna Asociației Secularist-Umaniste, că în România s-ar fi desființat 21.000 de unitați de învățământ. Nu au existat niciodată atâtea. Nu putem să considerăm creșele drept unități de învățământ.

S-au închis și se vor mai închide școli pentru că românii au plecat să muncească în străinătate, unde unii și rămân. Pentru că sărăcia nu îndeamnă pe nimeni să facă copii, și pentru că școala de stat, despărțită de biserică admite că avortul este un drept, un act liber și firesc.

Azi închidem școli nu pentru că banii sunt folosiți în scopul construirii de biserici, ci pentru că educația umanistă, științifică și materialistă ucide copii nenăscuți. Între 1958 și 2010 s-au făcut în Romania peste 22 de milioane de avorturi. Numai în 1990 sau făcut aproape un milion de avorturi, deși țara se umpluse de mijloace de contracepție, la toate tutungeriile, buticurile și farmaciile apărute ca ciupercile după ploaie. Iată fructele iluminismului, socialismului, comunismului, și ale educației așa zis științifice și umaniste. 

În ceea ce privește sumele vehiculate pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului, de la 600 de milioane de euro inventate de potrivnicii proiectului, se pare că se vor cheltui în jur de 100 de milioane. La final o să aflăm și cât a dat statul. În orice caz cu acești bani nu s-ar fi realizat 300 de kilometri de autostradă, cum ne dez-informează D-na Esca, pentru că în România lui Năstase kilometrul de autostradă a costat 20 de milioane de euro. Sau ca să vă dau un alt exemplu, catedrala va costa cu mult mai puțin decât două fregate cumpărate de la fier vechi, vopsite, motorizate și înarmate, iar apoi recepționate cu onoruri militare de Președintele Băsescu și plătite de Guvernul Tăriceanu cu 500 de milioane de euro...

Vreți să continuăm comparațiile ? A se vedea Petrom, cumpărată de OMV pe gratis, în baza unui contract secret, Porțile de Fier I, reparație de peste 2 miliarde de euro, din care s-au înfruptat mai multe guverne, refuzul ofertei Zefir, de 2 miliarde de dolari, când s-au atribuit primele licențe de telefonie mobilă, anularea unei datorii de 2 miliarde de dolari a Irakului către noi, în baza unei semnături a unui obscur secretar de stat; împrumutul centură de siguranță a lui Băsescu de 20 de miliarde de euro, care nu ne-a salvat de consecințele crizei într-o țară în care economia duduie, etc., etc., etc.

 

De câte spitale are nevoie România ? Cine știe să răspundă ? În orice caz reforma în sănătate care se construiește de 20 de ani de-acum, nu a îmbunătățit sub nici o formă sănătatea românilor. De ce ? Pentru că degeaba faci sisteme teoretice pe hârtie, și creezi structuri și organigrame, dacă nu poți să le dai viață cu oameni capabili și cinstiți. Să ne aducem aminte că Băsescu a fost primul om care a sfidat sistemul de sănătate încălcând legea de organizare a Casei Naționale de Sănătate, prin crearea unei structuri paralele a transportatorilor. Alții i-au urmat exemplul, in justiție și interne. Tot Băsescu marele reformator al statului de drept, ne-a spus că nu avem bani să ne plătim medicii, deși tot el a spus că România are bani. Sigur că are, dar nu pentru profesori și medici. 

Așadar faptul că avem "doar” 425 de spitale nu are nici o relevanță. Este nevoie de o altfel de școală medicală, și de o cointeresare a medicului, pentru ca după terminarea facultății să rămână în țară, și să nu opteze pentru meseria de vânzător de medicamente, ci să trateze și să vindece oameni.