Fără îndoială că ceea ce s-a întâmplat acum patru ani a fost o tragedie care a produs o traumă la nivelul societății și a stârnit pe bună dreptate o emoție foarte puternică. Au murit mulți oameni nevinovați. Au murit în primul rând din cauza incompetenței și lăcomiei unor patroni de club, în contextul unui lanț de împrejurări nefaste. Și unii tineri au continuat să moară apoi și în spitale, și am văzut atunci cum au ieșit la lumină alte și alte lucruri șocante, care țineau în parte de o serie de evenimente negre, și în parte de incompetența unei părți a sistemului medical. Pe de altă parte:

Întâi, felul cum s-au folosit unii de emoția Colectivului ca să o canalizeze politic a fost cinic și mizerabil. Niște indivizi s-au urcat pe cadavre ca să vină la putere. Au arătat cu degetul și au aruncat mulțimii niște țapi ispășitori, ca să preia ei în mod oportunist puterea. Nu înghițeam deloc guvernul Ponta și personajul politic Ponta nu îmi e nici acum în vreun fel simpatic. Însă cei care s-au urcat atunci peste cadavrele de la Colectiv pentru mine vor rămâne mereu în capul unei liste negre a infamiei.

Doi, aia cu „corupția ucide” a fost o mare mizerie. Cel puțin la fel de mare ca aia cu „muzica heavy metal ucide”. Tragedii de tipul Colectiv au existat și în în Brazilia, și în Suedia, și în Thailanda, și în Rusia, și în Statele Unite (Rhode Island, cu 100 de victime), și în alte părți ale lumii. În toate cazurile vinovații au fost pedepsiți în mod punctual. Nicăieri nu știu ca cineva să se fi folosit astfel de o asemenea traumă. Nicăieri nu știu ca cineva să-și fi pus astfel propaganda mânjită politic peste sângele și cenușa victimelor.

Trei, unii continuă să se folosească și azi în mod oportunist de Colectiv, redeșteptând emoția și răsucind cuțitul într-o rană foarte sensibilă. Vedeți cazul cu filmulețele lui Tolontan, scoase azi din pălărie, și chemarea la audieri a lui Arafat. Deja unii comentatori au arătat că miza ar putea să fie privatizarea sistemului public de urgență. O miză mai veche a „băieților” care văd aici o vacă grasă de muls. Și Colectivul este cel mai bun pretext pentru a ajunge la ea.

Așadar, pe lângă tragedia de la Colectiv se adaugă și o a doua. Și anume, că o ceată de coioți și de hiene a început să muște din trupurile victimelor, când cenușa de la Colectiv încă nu se răcise. Și că și după ani, aceleași hiene încă mușcă fără nici o rușine din cenușa și din memoria victimelor.