ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Săptămâna trecută, un caz deosebit de grav exploda în mass-media: autoritățile au anunțat că s-au efectuat percheziții în București, Ilfov, Galați, Iași, Olt și Ialomița la 15 persoane bănuite că și-ar fi exploatat sexual copiii, în schimbul unor sume de bani primite de la cetățeni din străinătate, după cum informa ActiveNews la vremea respectivă.

Mai precis, este vorba despre un caz înfiorător: niște părinți își abuzau sexual copiii, transmițând în direct pe internet aceste abominații, pentru plăcerea unor cetățeni străini, care priveau totul pe calculator.

Acest gen de activitate poartă numele de videochat. De fapt, mai bine spus, ceea ce s-a descoperit săptămâna trecută este doar unul dintre vârfurile văzute ale unui iceberg uriaș, care  nici măcar nu mai stă ascuns, ci este la vedere, dar pe care mai toată lumea, inclusiv autoritățile, se fac că nu îl văd.

Profesoare, studente, mămici, ba chiar și fotbaliști cunoscuți, aproape că nu există categorie socială sau profesională care să nu aibă „reprezentanți” în industria videochatului. Ca să vă faceți o idee, vă prezentăm cazul Irinei Deaconescu: sunteți iertați dacă nu ați auzit de ea. Irina este o fată de 19 ani, care este unul dintre formatorii de opinie sau influencerii generației tinere: are 515 000 de abonați pe Youtube și 660 000 de mii de urmăritori pe Instagram.

De altfel, ea a ieșit pe locul 3 în topul „influencerilor” români, după Adelina Pestrițu și Maria Zvinca. Revenind la Irina Deaconescu, ea a recunoscut cu seninătate, că pe vremea când avea 18 ani, în liceu fiind, a practicat videochatul pentru trei luni. Cu alte cuvinte, sunt foarte multe șanse ca în jurul dvs, în cercul dvs de cunoscuți și prieteni să existe o persoană care practică sau a practicat, videochat-ul.

Dar ce este videochatul?

Conform unuia dintre liderii acestei industrii în România, videochatul n-ar fi altceva decât „live entertainment” sau „distracție în direct”, asemănător cu platformele de filme online. Deși spune că asocierea cu pornografia „nu mai este neapărat” valabilă și în prezent, Mugur Frunzetti admite cu gura lui că modelele care nu sunt orientate spre furnizarea de „conținut pentru adulți” (eufemism pentru pornografie) nu vor câștiga la fel mulți bani precum cele care o fac. Mai pe românește, videochatul este activitatea în care tinere sau tineri, uneori cupluri, fac sau mimează relațiile sexuale în direct pe internet, pentru un client aflat în fața calculatorului, care contra cost, plătește să vadă „spectacolul” sau „entartainmentul”, așa cum îi spune dl Mugur Frunzetti. Pentru o descriere autentică a ceea ce se întâmplă în cadrul videochatului, puteți citi acest articol (conține imagini explicite). Ca o altă paranteză, anul trecut, dl Frunzetti se manifesta împotriva Referendumului pentru Familie, pe motiv că nu vede „nicio legătură între el și problemele reale ale României de azi”. Dânsul nu are probleme „că alții de același sex se iubesc”. Normal, dat fiind că o viață de familie autentică dăunează grav videochatului, am zice noi. Încheiat paranteza.
 
Psihologul clinician, dr. Nicoleta Vascan, a spus pentru ActiveNews că indiferent ce spun promotorii acestei activități, videochatul este prostituție. Nu modelling, ci prostituție.

„Sexualitatea umană este psihică înainte de a fi fizică. Indiferent de ceea ce ,,spun promotorii acestei afaceri" –videochat ul este prostituție în sensul cel mai realist al conceptului  în sine =,,prostituție: închirierea trupului pentru desfătare sexuală." 

Din perspectiva juridică, posibil să nu fie, dar din perspectiva psihologică, social-economică și spirituală, ea este prostituție”, ne-a declarat ea.

În 2015, conform cifrelor furnizate chiar de unul dintre reprezentanții industriei, Robert Vanderty de la Studio 20, erau peste 100.000 de românce furnizoare de videochat. Având în vedere că de-atunci au trecut patru ani, iar conexiunile la internet au devenit din ce în ce mai rapide și mai extinse, este sigur să afirmăm că numărul românilor (bărbați, femei și copii) care participă la aceste activități este mult mai mare. Unii spun chiar că s-ar fi triplat, ajungând la 300.000 de oameni. 

Majoritatea clienților videochatului în care apar românce sunt străini: peste 70% sunt americani.

Ca să înțelegem amploarea acestui fenomen în țara noastră și importanța României în acest domeniu, trebuie să știți că premiile videochatului mondial se decernează anual, de cel puțin patru ani, la Mamaia. La „AW Awards” sau „Oscar-urile videochatului”, așa cum mai este cunoscut, participă reprezentanții unei industrii globale ce generează venituri de 10 miliarde de dolari. Am crede că un astfel de eveniment ar fi atras atenția mass-mediei din România: cu toate astea, veți găsi puține articole despre acest eveniment, majoritatea fiind vechi. De ce nu este mass-media corporatistă interesată de acest subiect care atinge viața a sute de mii de români?

Una dintre explicații ar fi aceea că mass-media însăși primește bani frumoși din promovarea videochatului. În cancan, se găseau îndemne de a practica videochatul chiar în interiorul articolelor, iar alte publicații, precum Libertatea, România Liberă, Kanal D, Wowbiz, etc publică articole plătite de marile studiouri de videochat. (Un exemplu din cancan, mai jos: Observați îndemnul: „Ia-ți mașina visurilor tale în doar câteva luni)
 


Foarte multe ziare și siteuri de știri locale publică aceste advertoriale, deoarece publicul țintă al acestor indivizi este format din tinerele din orașele mici sau de la țară, care nu au posibilități financiare. Studentele venite în marile centre universitare sunt și ele o țintă preferată a acestor samsari. În București, s-a deschis un studio de videochat chiar în Grozăvești, unul dintre cele mai aglomerate centre studențești din țară.

Studiourile își fac reclamă pe facebook fără nicio rușine. Una dintre reclamele care a scandalizat - atât cât se mai poate în ziua de azi - a fost difuzată pe facebook de un studio care îi îndemna pe români să facă videochat pentru a scăpa de sărăcie. Mesajul reclamei era simplu: decât sărac sau plecat din țară, mai bine prostituată online.
 

Alteori, studiourile aduc mașini de lux pe care le parchează în fața universităților, cu îndemnul de „a ne cunoaște”. Mesajul subliminal este simplu: „de ce să te chinui cu munca și sărăcia, când poți să obții venituri mari făcând „mici sacrificii”? 
 

Pe lângă aspectul financiar, tinerii sunt momiți și cu asigurarea că aventurile lor erotice vor rămâne secrete pentru publicul din țară, deoarece clienții care plătesc sunt din afara țării. În realitate, însă, așa cum au arătat-o cazurile fotbalistului Ionuț Panțîru sau al Irinei Deaconescu, aceste filmări nu dispar și pot oricând fi făcute publice. Și mai rău este că clienții înregistrează cu o cameră exterioară activitățile ce apar pe ecran și le postează pe internet, la liber.

„Peste 70% din traficul de persoane se bazează pe exploatarea sexuală, deși cei care recrutează spun ca această activitate este sigură. Mai ales în centrele universitare din zona Moldovei sunt puse afișe, iar în social media sunt add-uri targhetate pentru fete de 18-20 de ani. Cu toate că sunt promisiuni că imaginile și pozele nu sunt stocate, se întâmplă ca acestea să fie folosite apoi pentru manipulare și șantaj atunci când fetele vor să renunțe. Sunt situații în care acestea, după ce s-au angajat într-un loc de muncă bun ori s-au căsătorit, să vină cineva cu înregistrări care le pun în pericol viitorul”, a spus președintele Asociației Valoare Plus, Daniel Pădureț, pentru Jurnalul Național.

De ce este atât de răspândit videochatul în România?

Sociologul Bruno Ștefan afirmă că România este o țară ideală pentru o astfel de activitate, din cauza infracționalității scăzute, a legislației „aproape europene” care acoperă domeniul și a dezordinii morale a societății. El spune că mass-media joacă un rol important în acest domeniu.

„Ca sociolog tind să pun fenomenul într-un context și să îl înțeleg fără să-l judec. Adică spre această muncă se îndreaptă mai mult femeile din România acum pentru că producătorii au văzut aici o oportunitate. În trecut au văzut-o în alte țări: polonezele au fost prin anii 2004-2008 fruntașe, alături de unguroaice, iar cele din țările sud-americane au fost mult timp în topuri, datorită unei moralități mai relaxate a societății, precum și sărăciei din aceste țări. Cel mai probabil este o meserie practicată de fetele sau femeile provenite din zone sărace, plecate de acasă, studente, muncitoare în afara mediului familial sau provenite din familii în care toleranța față de aceste activități este foarte mare. Toleranța religioasă sau prezența scăzută a religiei în spațiul public îi atrag pe producătorii acestui tip de activitate. În țările arabe fenomenul este redus, deși acolo cererea este cea mai mare (arabii sunt principalii consumatori ai acestor produse).

România e în Uniunea Europeană, e o țară sigură, are o legislație aproape europeană, infracționalitate scăzută. Dar în același timp are o dezordine morală ridicată. Oamenii se prostituează la slujbe făcând ce nu le place, suportând șefi nemernici, mințind, furând, înșelând. Micile delincvențe și infracțiuni permit apariția acestui fenomen de prostituție. Preoții nu joacă un rol activ, puternic în comunitate - s-au retras între ziduri și nu mai fac muncă pastorală, apostolică, mergând în casele oamenilor. Absența lor din spațiul public facilitează un tip de ideologie infracțională, în care șmecherii sunt valorizați pentru că reușesc să încalce legile și să scape de pedepse. 

Pe de altă parte acest tip de prostituție sporește când tinerele văd că succesul unei femei în viață ține de multe ori de bărbații cu care s-au culcat. Promovarea mediatică a unor pițipoance favorizează extinderea fenomenului. Imoralitatea multor studente basarabence le-a molipsit și pe cele din țară; departe de familie, mai sărace decât româncele din țară, moldovencele au ajuns repede să facă bani mulți și apoi să se mărite cu oameni bogați, să aibă slujbe bune și un fel de opulență pe care o afișează cu mândrie. Normal că au stârnit invidia unor românce dornice de un succes facil - au văzut că învățatul nu le duce departe, că tocilarele rămân sărace, se urâțesc, nu le ia nimeni în căsătorie, că obscenitatea publică nu mai jenează pe nimeni, că trecutul imoral nu mai contează dacă e ascuns cu grijă. Fenomenul prostituției a fost mare în Rusia până la venirea lui Putin - el s-a redus datorită migrației și datorită insecurității acestei țări pentru străinii care se ocupă de afaceri, inclusiv cu videochat.
Eu știu că imoralitatea există în multe familii - în puține mai există un cult pentru singura femeie / singurul bărbat din viață. Micile sau marile drame cotidiene (înșelări, flirturi, minciuni) fac din prostituție un lucru minor - cel puțin imoralitatea e făcută pe față, nu pe ascuns. 

Societatea noastră e profund bolnavă dar, din păcate, e loc de o îmbolnăvire și mai gravă. Videochatul este doar un simptom - si nu dintre cele menite să-i sperie pe cei care se vor slujitori ai binelui. Nu femeile care îl practică sunt răspunzătoare de proliferarea lui, ci cei care nu fac nimic să îl oprească deși vorbesc de morală și de virtuți”, ne-a declarat Bruno Ștefan.

Ce efecte are practicarea acestei forme de prostituție pentru cei care participă 

Dr. Nicoleta Vascan a explicat pentru ActiveNews, că practicarea videochatului are efecte dintre cele mai grave asupra sănătății mentale.

„ În cazul pornografiei, iată semnalul de alarmă ce este adus de Neuropsihologie printr-un argument de necontestat: ,,neurotransmițătorii stimulați de materialele pornografice activează căi neurale similare celor activate de heroină și cocaină" (doctor M.D. ,,Reed Pornography addiction and compulsive sexual behaviour")

Acum, raportându-mă la cazuistica cu care am lucrat în cadrul clinic dar și al Cabinetului, femei care au practicat prostituția în străinătate sau în țară în regim clasic, întâlnire față către față cu clientul, dar și femei care au desfășurat activități sexuale în plan virtual de tipul videochat, vă împărtășesc faptul că acestea manifestau simptome aferente spectrului tulburărilor de personalitate de tipul tulburări anxioase, tulburare emoțional instabilă, tulburare depresivă, tulburare defetistă (masochistă) a persoanei, tulburare sadică a persoanei, tulburare dissocială a persoanei, tulburare schizoidă. 

Cât despre cei ce au beneficiat de serviciile tip videochat, bărbați - in mod deosebit-, și aici am întâlnit un tablou psiho clinic cu accente ale tulburărilor de personalitate. Atât cele ce oferă servicii în zona industriei erotico pornografice cât și cei ce beneficiază de aceste servicii au apelat la servicii de asistență psihologică la un moment dat”, ne-a precizat ea

Ce (nu) fac autoritățile

În 2017, pe-atunci Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, spunea că videochatul rămâne în continuare o practică ilegală.

„Îmi pare rău ca stric distracția multora, dar prin tele-muncă nu se reglementează videochat-ul care rămâne tot in afara legii. Cei care utilizează mijloace electronice, cum ar fi programatorii, pot lucra de acasa. Poate unii o făceau deja, dar contractul lor de munca abia acum devine legal. Cu certitudine, scutești doua ore de trafic, zilnic, și îți poți dedica mai mult timp familiei. Angajatorul e și el avantajat, fiindcă scutește bani de chirie pentru sediu, utilități etc”, spunea ea atunci.

La începutul anului 2019, în urma interpelării a ActiveNews, reprezentanții Ministerului Muncii au evitat să răspundă la întrebarea dacă s-a reglementat cumva videochatul în România sau dacă există vreun CAEN corespunzător acestei activități.

Pentru a „legaliza” videochatul,  societățile comerciale folosesc o mulțime de coduri CAEN sub care își înregistrează activitatea. De la 9329 – alte activități recreative și distractive, 6420 – telecomunicații la 9602 - coafură și alte activități de înfrumusețare. Fetele au trecute în contractul de muncă funcții dintre cele mai diverse: de la operator calculator electronic și rețele la lucrător în ateliere de modele, releva ancheta Jurnalului Național.

Solicitat de ActiveNews, Ministerul Finanțelor nu a răspuns deloc pe această temă (solicitarea a fost făcută la începutul anului). 

Dar un oficial ANAF ne-a relevat sub protecția anonimatului, că fenomenul videochatului este scăpat de sub orice control de către autorități.

„Într-un orășel cu, să zicem 10-15.000 de locuitori, există sute de firme care practică videochatul, sub acoperirea unor CAEN-uri legale. Și la țară sunt astfel de firme, știm cu toții, dar nu putem să le sancționăm în niciun fel. Vă dați seama ce este în marile orașe, dacă la țară este așa. Toată lumea știe, pentru că activitatea noastră este supravegheată de SRI în mod direct”, a declarat el pentru ActiveNews.

În loc de concluzie
 
Daniel Pădureț, președintele Asociației Valoare Plus care desfășoară programe de educare a adolescenților pentru a preveni riscul ca aceștia să devină victime ale rețelelor de prostituție și trafic de persoane, spunea pentru Jurnalul Național că videochatul este „o trambulină de lansare pentru traficul de persoane. România nu este o țară de destinație a prostituției dar, alături de Bulgaria, Moldova și Ucraina, face parte din statele de recrutare”. În aceste condiții, se nasc niște întrebări: cum este posibil ca autoritățile să permită dezvoltarea acestui fenomen, astfel încât țara noastră să ajungă centrul videochatului mondial? Cum este posibil ca autoritățile judiciare să nu acționeze în niciun fel asupra acestei industrii, care afectează peste 300.000 de români tineri, punând astfel în pericol direct viitorul biologic al acestei țări?

Având în vedere că trăim într-o țară care oferă unul dintre cele mai generoase bugete serviciilor de informații, este imposibil de crezut că nu se cunoaște la nivel de conducere a țării despre amploarea acestui fenomen, mai ales când în România vin anual străini care valorează multe milioane de dolari, la Mamaia, pentru Oscar-urile videochatului. 

Oare închiderea generalizată a ochilor din partea autorităților și a partidelor politice are legătură cu faptul că beneficiarii, consumatorii finali, ai acestui fenomen sunt străini și în proporție de 70% cetățeni ai aliatului strategic? Oare așa se explică insistența unui fost președinte în a propune legalizarea prostituției?
 
În orice caz, dacă în trecut exista măcar o anumită pudoare în societate, acum s-a pierdut: studio 20, unul dintre cei mai mari operatori în domeniu își făcea reclamă chiar în Piața Victoriei, panoul său făcând de veghe asupra Guvernului și, pentru mult timp, asupra luptătorilor împotriva corupției care demonstrau acolo.