„Sunt suflet în sufletul neamului meu

Când soarta-ți întinde paharul” („Poetul”- George Coșbuc”)

În Anul Centenarului, într-un spațiu cultural tradițional, cum e Muzeul Țăranului Român, se proiectează un film pornografic. În Anul Centenarului, elevii sunt aduși la o dezbatere controversată.  În Anul Centenarului,  o poetă care scrie versuri pornografice este distinsă pentru meritele ei la o gală a poeziei românești. Și tot în Anul Centenarului, un dascăl de limba română insistă asupra eliminării poeziei lui Eminescu din programă, pentru ca elevilor să nu li se mai spele mințile. 

Și totuși.... Pare că nu e totul pierdut.  În Anul Centenarului, un actor uriaș, copleșitor, Emil Boroghină, este protagonistul unui spectacol de poezie românească clasică și contemporană dedicat Centenarului făuririi României Mari și desăvârșirii unității naționale. „Treptele Unirii”. Așa se intitulează Coproducția „Teatrului Nottara„ și a „Teatrului Național Marin Sorescu„ din Craiova, un regal cu R mare oferit, timp de peste o oră, de actorul craiovean publicului. O lecție de patriotism în cea mai pură esență, în care fiecare strofă din lirica românească lovește exact acolo unde trebuie, învârtește și amețește, dând senzația unui vârtej în care vrei să te scufunzi. Dar și o performanță actoricească impresionantă, în care Emil Boroghină nu urmărește să capteze prin mijloace ieftine bunăvoința publicului. Jocul său rafinează și sensibilizează gândirea spectatorului, transformând și conferind fiecărui vers semnificația specială pe care momentul dramatic o cere. 

Un spectacol în care se împletesc, în rostirea de o superbă vitalitate și trăire a lui Emil Boroghină, cuvinte ca patrie, neam, țară, limbă, unitate, așa cum au fost ele așternute pe hârtie, de-alungul vremurilor, de poeții români. Începând cu Ienăchiță Văcărescu, Grigore Alexandrescu, Andrei Mureșanu,  Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Goga, Coșbuc și până la Geo Dumitrescu, Labiș, Sorescu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru și Grigore Vieru. 

Un spectacol de forță care nu te lasă să respiri, o experiență pe care vrei să o repeți, urcând, dacă se poate mai des, aceste „Trepte  ale Unirii” . Și în care, visându-te pe băncile școlii, ai vrea ca actorul Emil Boroghină, așa cum stă pe scenă, cu o carte în mână, ferm, stabil, pe coordonatele lui,  să-ți „predea” o lecție de cultivare a sentimentului patriotic, de recuperare a memoriei,  de trăire, la cote intense, a poeziei românești. De reînvățare a unor bijuterii ale liricii românești, dintre care multe, azi, poate, nici nu își mai găsesc loc în manualele de limba și literatura română, în care marii clasici au fost trecuți la index.  Mai știe azi cineva de Dosoftei, fondatorul poeziei române literare, și de Psalmii săi pe versuri? Mai citesc tinerii de astăzi poezia „Testament” a lui Ienăchiță Văcărescu, deschizător de drumuri în poezia românească, poetul despre care  Nichita Stănescu spunea că „toți marii scriitori ai acestei țări sunt urmașii spirituali ai dulcelui Ienăchiță”? Mai vibrează tinerii când aud „Doina” lui Coșbuc?

„De la etnogeneza românească până astăzi, trecând prin epopeea luptei pentru independență și pentru uniune, versurile poeților români aleși de Emil Boroghină reprezintă o cunună pe creștetul României eterne”, a spus-o academicianul Răzvan Theodorescu, care a prefațat spectacolul de poezie de la Nottara, vorbind despre importanța istorică a Marii Uniri și a Războiului de Reîntregire a Neamului, precum și despre reflexul lor cultural și poetic.

În Anul Centenarului, în care se vorbește de conștiință și unitate națională, să facem o lungă reverență în fața unui spectacol despre care s-a scris prea puțin și care, probabil, nu va fi prezentat niciodată la MNȚR și la care, cu siguranță, elevii nu vor fi aduși să asiste.  Dar pe care, de Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie,  TVR 3 și TVR Craiova au avut inspirația de a-l transmite în direct, din sala „Ion D. Sîrbu” a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. 

Pe site-ul Teatrului Nottara spectacolul, care a avut o reprezentație recent, pe 8 martie, este prezentat astfel:

„Spectacolul de poezie „Treptele Unirii” își propune să surprindă sintetic, cu ajutorul creației marilor noștri poeți, cea mai importantă și mai de seamă problemă a existenței poporului român timp de peste două milenii, unitatea lui deplină. Legătura indestructibilă între unitatea de neam și unitatea teritorială este cea care a asigurat României trăinicia între țările lumii, a reprezentat cheia existenței noastre.