DOSARUL COVID19

1. Raed Arafat a refuzat să se prezinte în fața Comisiei de Anchetă a achizițiilor din pandemie, motivând că parlamentarii nu au dreptul să-l invite. Sursa
2. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că România va rezilia contractul cu Pfizer prin care România se angaja să mai cumpere aproximativ 27 de milioane de doze de vaccin. Această măsură a fost adoptată și de Bulgaria. Sursa
   1. În acest context trebuie să ne amintim faptul că România (prin guvernul Vasile Cîțu) a achiziționat peste 100 de milioane de doze de vaccin Covid, majoritatea acestora nefiind utilizate pentru scopul inițial:

• 17 milioane de doze au fost folosite pentru vaccinare (17%);
• 28 milioane de doze au fost donate (28%);
• 40 milioane de doze vor fi distruse (40%);
• „diferența” au fost vândută, care, în acord cu discursul oficial, se ridică la aproximativ 15 milioane de doze (15%). Sursa

DOSARUL „BUNĂSTĂRII”

1. Cea mai ieftină asigurare auto obligatorie din România a ajuns echivalentul a 200 de euro, depășind astfel valoarea poliței de asigurare obligatorie din Germania (prima economie europeană). Sursa

DOSARUL ENERGIEI

1. Enel, un jucător major în domeniul energiei în România din anul 2005, cu activități în distribuția și furnizarea de energie electrică, a vândut pe 9 martie firmei grecești Public Power Corporation S.A. toate activele deținute. Sursa
2. Dunca Expediții, unul dintre cei mai importanți transportatori din România, semnalează că țara noastră se confruntă cu o gravă penurie de mărfuri. Comparativ cu februarie 2022, în februarie 2023 volumul de mărfuri a scăzut cu 35%. Sursa
3. Potențial neactualizat. În contextul în care:
   • România deține locul al doilea în ceea ce privește resursele de metan din UE, în minele abandonate din țară regăsindu-se aproximativ 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE
   • Fondul legislativ european este favorabil României și permite deschiderea minelor de cărbune abandonate pentru a produce până la 2,2 milioane de tone de emisii de metan până în anul 2050.

    S-AR PUTEA

• • Ca extracția metanului să aducă bugetului național 75 de milioane de euro din vânzarea energiei electrice și ar fi produsă suficientă căldură pentru a încălzi aproape 19.000 de paturi de spital pe an, echivalentul a 16% din toate paturile finanțate de statul din România. Sursa

APĂRARE NAȚIONALĂ

3. Șeful Direcției Generale pentru Armament a anunțat că România va cumpăra un batalion de tancuri Abrams din SUA. Sursa

DOSARUL EDUCAȚIEI

4. Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat, cunoscut drept „Masa Caldă” și care se desfășoară acum în 450 de școli, va fi extins cu cel puțin 35% în fiecare an școlar, începând cu anul școlar 2023-2024, până când toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat vor fi incluse în program. Sursa

RISIPA BANULUI PUBLIC

1. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a încasat 1,4 mld. de lei din taxa de rovinietă anul trecut. De ce nu se observă vreo schimbare în starea drumurilor ? Toate fondurile colectate din rovinietă nu acoperă cheltuielile cu personalul Companiei (!). Chiar și așa, dacă cele 1,4 mld. de lei ar fi redirecționate strict către investiții, această sumă nu ar fi suficientă nici măcar pentru realizarea a 10 km de autostradă. Sursa

MEMORIE ȘI DEMNITATE NAȚIONALĂ

1. 9 martie este ziua națională a foștilor deținuți politici anticomuniști din perioada 1944 – 1989. Cu această ocazie ne amintim că aproximativ 2.000.000 de români au trecut prin ceea ce s-a numit „gulagul românesc”, referindu-ne atât la cei încarcerați cât și la cei deportați. Sursa
2. Radio Trinitas, postul de radio al Patriarhiei Române, dedică o rubrică bisăptămânală domnitorului Dimitrie Cantemir. Rubrica se va numi „Dimitrie Cantemir, un voievod al culturii creștine” și își propune „să omagieze viața, opera și posteritatea celui mai mare voievod-cărturar pe care Moldova l-a dat spațiului locuit de români”. Sursa
3. Au fost descoperite în apropierea Sibiului artefacte dacice de 2200 de ani și unelte de bronz de peste 3000 de ani. Sursa

ROMÂNII MINORITARI

1. Consiliul Județean Harghita a lansat un program multianual de cooperare interetnică și bilingvism în administrație prin care își propune să găsească soluții, astfel încât, dinamica relațiilor interetnice să cunoască un trend pozitiv. În acest sens, se dorește elaborarea unui Cod de Bună Conviețuire Interetnică și a unei hărți a problemelor identificate la nivelul comunității. Sursa
2. Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului a săvârșit pe 9 martie 2023, un parastas de pomenire a sculptorului român Gheza Vida în fața Monumentului Ostașului Român de la Carei – simbol al luptei de eliberare a României de sub ocupația ungaro-germană în al doilea război mondial. Sursa

MINORITĂȚI ETNICE

1. La Cluj, simbolurile românești sunt „modernizate”:
   1. ansamblul statuar „Școala Ardeleană” (în care sunt reprezentați Petru Maior, Gheorghe Șincai și Samuil Micu liderii Școlii Ardelene, o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea) a fost dat jos de pe soclu, fiind amplasat la nivelul pavajului
   2. statuia savantului Emil Racoviță, a fost mutată din fața liceului Emil Racoviță, în curtea instituției. (Sursa).

Reacții publice:

1. Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române: „Trăim, împreună, într-o comunitate multi-etnică și multi-culturală în care RESPECTUL RECIPROC NU SE DISCUTĂ, SE AFIRMĂ!”Sursa
2. Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu”: „Considerăm că soluția propusă de echipa de proiectanți condusă de Makalic Arnold Erno este lipsită de respect pentru comunitatea românească din Cluj-Napoca, degradantă pentru simbolurile identitare românești și șovină ca și concepție și atitudine.” Sursa
3. Primarul UDMR din Ciumani (județul Harghita), Marton Laszlo Szilard, a fost sancționat de cinci ori de CNCD pentru discriminarea pe criterii etnice a românilor. În ciuda repetatelor încălcări ale legii, primăria continuă să-i discrimineze pe români postând pe pagina oficială de socializare informații doar în limba maghiară. Sursa
4. Consiliul Județean Covasna vrea să înființeze prin PNRR (Planului Național de Redresare și Reziliență) un campus liceal și universitar pentru învățământul dual româno-maghiar în Sfântu Gheorghe, ce va purta numele de „Sepsi Dual” (Sursa). Lichidarea învățământului mixt a fost începutul mișcării iredentiste maghiare în Ardeal, imediat după 1989 și a constat, în special în mutarea peste noapte a elevilor români din vechile școli. El a fost încă odată consfințit de „Legea Funeriu” din 2010 (Sursa).
5. Consiliul Național Secuiesc (CNS) va organiza un marș de Ziua Libertății Secuilor la Târgu Mureș pe 10 martie pentru a promova obținerea autonomiei. Aceștia îi comemorează pe acei etnici secui executați în 1857 de autoritățile habsburgice ca urmare a răscoalei pe care au provocat-o (Sursa) Marșul este o curiozitate pentru orice analist bine intenționat. Cum se poate organiza un „marș al secuilor” în condițiile în care, în județele controlate de UDMR, nu există niciun etnic secui conform recensământului din 2021 (Sursa).
6. Universitatea privată maghiară Sapientia lansează două noi specializări în următorul an universitar: la Sfântu Gheorghe va începe un program de formare a antrenorilor sportivi, iar la Miercurea Ciuc va fi lansată o specializare de ecologie-informatică. Sursa
7. Ministrul sportului, Novak Carol-Eduard, s-a folosit de funcția deținută pentru a-l adăuga pe statul de premiere al Ministerului Sportului, pe tatăl său, numitul Novak Karoly, ca antrenor principal. Dincolo de faptul că acesta a fost premiat cu suma maximă admisă 554.344 lei (aprox. 112.000 euro), acest lucru s-a întâmplat împotriva deciziei Biroului Federal al Comitetului Național Paralimpic, care nu l-a nominalizat pe Novak Karoly nici măcar pe funcția de antrenor secund. Sursa

COMUNITĂȚI ISTORICE

1. Congresul românilor din Serbia cere printr-o scrisoare deschisă către MAE un ajutor urgent pentru protecția acestora în fața nenumăratelor probleme cu care se confruntă: nu li se respectă dreptul de a învăța în limba maternă, nu există o mass-medie independentă în propria limbă, li se interzice utilizarea numelor și prenumelor românești. Mai mult decât atât românii, acuză că sunt amenințați cu bătaia, împușcați și „vânați” de mass-media din Serbia pentru simplu fapt că menționează Biserica Română (Sursa). Toate acestea se petrec în contextul în care o companie chineză de minerit, cu permisiunea statului sârb, poluează agresiv apele, solul și aerul, la care se adaugă deposedarea abuzivă a etnicilor români de terenurile pe care le au în proprietate. (Sursa).
2. După ce Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a semnat cererea de aderare a țării la Uniunea Europeană (Sursa), regimul separatist de la Tiraspol a cerut recunoașterea internațională a Transnistria (Sursa).
3. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a votat în unanimitate recunoașterea stării de ocupație a regiunii transnistrene a Republicii Moldova de către Rusia. Amendamentul prin care Rusia este recunoscută ca stat agresor a fost propus de către euro-deputatul român Titus Corlățean. Sursa
4. Reprezentanții minorităților naționale din Republica Moldova vor beneficia de noi oportunități de învățare a limbii române, prin intermediul unui program aprobat de Guvernul de la Chișinău. Programul pentru anii 2023-2025 prevede instruirea preșcolarilor, elevilor, studenților cât și a populației adulte. Sursa

DIASPORA

1. Sclavie modernă. În Italia, Consulatul României la Trieste a sesizat poliția și inspectorii de muncă, după ce 12 conaționali au afirmat că au fost obligați să muncească până la epuizare, fără să fie plătiți. Sursa
2. Românii din Austria nu sunt conectați cu reprezentanții statului român. Cu ocazia zilei de 8 Martie ambasada României din Viena a invitat un grup de românce care lucrează în Austria ca îngrijitoare la domiciliu însă din imaginile postate pe paginile de socializare arată însă că la eveniment au fost prezenți mai mulți funcționari ai misiunii decât româncele invitate. Sursa
3. Guvernul va înființa 11 noi posturi de conducere și execuție pentru Institutele Culturale din străinătate, inclusiv pentru înființarea unui nou institut la Tokyo, potrivit unui proiect de hotărâre. Sursa

INTERNAȚIONAL

1. SUA a reziliat unilateral clauza națiunii celei mai favorizate cu Ungaria. În baza clauzei națiunii celei mai favorizate, Ungaria beneficia de anumite oportunități economice, printre care investiții mai mari din partea capitalului american. Sursa
2. Ca urmare a escaladării tensiunilor globale, în special cu SUA, președintele chinez Xi Jinping a declarat că autarhia alimentară și dezvoltarea industriei sunt principale obiective ale țării pe care o conduce. Sursa
3. Oficialii guvernamentali ucraineni au negat orice implicare în sabotarea conductelor Nord Stream, care a declanșat o criză internațională în septembrie anul trecut, după ce instituțiile de presă americane au raportat că atacul a fost comis de un grup pro-Ucraina (Sursa). Până în prezent, narativa oficială afirma că statul american este responsabil pentru actul de sabotare (Sursa).
4. Vaccinul anti-COVID a provocat o creștere de 17 ori a numărului de decese la copii în Europa conform datelor puse la dispoziție de Oficiului Național de Statistică din Marea Britanie. Sursa
5. Armata americană a folosit pentru prima dată o navă de luptă AC-130J, una dintre cele mai puternic înarmate categorii de aeronave din lume, pentru exerciții în Coreea de Sud. Sursa
6. Numărul de falimente în Uniunea Europeană a crescut la niveluri record în al patrulea trimestru al anului trecut, deoarece creșterea facturilor la energie și inflația ridicată au dus la insolvență pentru mii de întreprinderi. Sursa
7. Protestele din sectorul agricol continuă pe continent din cauza politicilor ecologiste ale Uniunii Europene. Agricultorii belgieni au protestat pe străzile din Bruxelles cu aproximativ 3.000 de tractoare, împotriva politicii azotului. Sursa
8. Statele membre ONU au semnat un acord istoric pentru protejarea oceanelor lumii, după 10 ani de negocieri. Tratatul (The High Seas Treaty) plasează 30% din mări în zone protejate până în 2030, cu scopul de a proteja și recupera biodiversitatea marină (Sursa). Potrivit unui studiu relatat de Reuters, cantitățile de plastic care ajung în oceane ar putea să ajungă la un nivel „fără precedent” față de anul 2005 și s-ar putea tripla până în 2040. (Sursa)

Academia Română C.E.S.P.E