ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Dezbaterile despre legea antilegionară sunt în toi, iar în cursul săptămânii trecute, o voce singulară făcea o afirmație foarte interesantă. Este vorba despre istoricul Mircea Stănescu, cel care afirma că această lege este "răspunsul la o solicitare a SUA".

Precizez că Mircea Stănescu este un cercetător al istoriei, istoric, autor și doctor al Universității București cu o teză despre reeducarea „de tip Piteşti”. 

Ca premisă, afirm că, în opinia mea, această lege nu are ca scop pedepsirea legionarilor sau fascismului și nici protecția evreilor din România. Ca dovezi în sprijinul afirmației mele, aduc ca exemple următoare fapte: în România există jurnaliști și publicații care fac afirmații fasciste explicite (vezi cazurile Moise Guran sau ILD) și nu li se întâmplă nimic. Persoane din establishment promovează astfel de surse, iar marile companii nu au nicio problemă în a-și asocia imaginea cu ei.

Că această lege n-are nicio legătură cu protecția minorității evreiești din România, este demonstrat de intervenția președintelui comunităților evreiești, dl. Aurel Vainer. La "dezbaterea" organizată zilele trecute, acesta a spus printre altele că este surprins că "era bine" să fie consultați și ei în privința acestei legi. 

Aceasta a spus clar și răspicat, că în Parlament, "n-am avut de-a face cu partide extremiste, cel puțin la Camera Deputaților". Mai departe, dl Vainer spune să se audă până hăt, departe: "În ceea ce privește antisemitismul public, e clar că e la cote foarte mici, foarte, foarte mici" și că " este clar că noi avem o atitudine favorabilă din partea multor segmente ale populației românești în a arăta și a sprijini reprezentarea pe eșichierul românesc a prezenței evreilor în decursul secolelor".

Din punctul meu de vedere, această lege face parte dintr-un "pachet" mai larg, pe care SUA l-au pus în aplicare pentru a-i pune lesă Bisericii Ortodoxe Române.

De ce spun asta? Am mai multe argumente. În primul rând, Biserica Ortodoxă este singura structură românească ce poate înlocui statul actual. Cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxă are oameni și resurse, pe teren, astfel încât, la o adică, să transmită un mesaj către aproape întreaga populație a României, fără să aibă nevoie de ajutorul statului sau al mass-mediei.

În acest context, trebuie să înțelegem că adoptarea prezentei legi este doar o parte a pachetului de măsuri preconizat a se impune României, încă de mai demult. Dacă pornim o cronologie, observăm că anul 2011 a fost un an interesant.

Astfel, în raportul Departamentului de Stat pe acel an, dar publicat în 2012, apare pentru prima oară numele unei asociații de care nimeni nu auzise în România. Este vorba de ASUR. ONG-ul, înființat în 2010, era lăudat de către oficialii americani pentru că a " ASUR a îndemnat Ministerul Educaţiei să retragă imediat din şcoli manualele de religie care promovează intoleranţa şi să facă toţi paşii necesari pentru a preveni îndoctrinarea religioasă" dar și păentru că "a criticat de asemenea, înscrierea din oficiu la orele de religie".

Ca la un semn, Hotnews, începea în 2011, lungul șir al știrilor cu și despre ASUR. Știu că vi se pare că atacurile împotriva BOR sunt de când lumea și pământul în presă, dar nu e chiar așa. Revenind la cronologie: tot în 2011, fundația Soros face un sondaj despre religiozitatea românilor, din care aflăm că profilul conservatorului religios este sărac și ne-educat și că românii nu vor ca statul să dea bani Bisericii.

În 2013, Institutul Național "Elie Wiesel" depune o plângere către Primăria Târgu Ocna, prin care cere să i se retragă titlul de cetățean de onoare acordat lui Valeriu Gafencu. Argumentul invocat: fusese condamnat ca legionar pe vremea regimului antonescian și deci, "Sfântul Închisorilor" era automat antisemit, xenofob, etc. Decizia a stârnit o mobilizare destul de puternică a laicatului ortodox dar și a unei părți a clerului, ajungându-se la dezbateri încinse la Târgu Ocna și București pe acest subiect. Până la urmă, pe ascuns, consilierii locali au acceptat cerea Institului Holocaustului, pentru ca decizia să fie ulterior contestată și anulată în instanță. Presiunile Institutului au avut însă și un alt efect, scontat sau nu: părintele Justin Pârvu a fost făcut cetățean de onoare post-mortem al localității Baia Sprie. Atât părintele Justin Pârvu, cât și Valeriu Gafencu, cel supranumit "Sfântul Închisorilor" sunt personalități legate puternic de Biserica Ortodoxă Română.


La începutul anului 2014, doamna Victoria Nuland, asistentul pentru afaceri europene si eurasiatice al Secretarului de Stat american, a vizitat România. Cu cine s-a întâlnit? Printre alții, s-a văzut cu patru ONG-uri din rețeaua Soros, ca "reprezentați ai societății civile", dar și cu reprezentanții publicațiilor Hotnews, România Liberă, Gândul, TVR și B1 TV. Anul 2014 a fost, probabil, apogeul abjecțiilor deversate în capul Bisericii Ortodoxe Române. De la acuzații de "homofobie" și "intoleranță", până la eternele manuale de religie și presupusa avere pe care o fac popii, nimic nu a lipsit. Pe siteuri ca Gândul, Hotnews sau Adevărul, s-au postat comentarii violente, amenințări explicite și minciuni deșănțate la adresa Bisericii. Atacul a fost total. Tot în acest an, s-au petrecut două evenimente, aparent fără importanță: Patru profesori din Timişoara au cerut ca o stradă din oraș să nu poarte numele lui Petre Țuțea, iar la București, cineva a făcut o plângere pentru demolarea statuii lui Mircea Vulcănescu din sectorul 2. Tot în 2014, părintele Justin Pârvu, părintele Ilarion Felea și filosoful Mircea Vulcănescu sunt desemnați cetățeni de onoare, post mortem, ai localității Aiud. După cum se va vedea, aceste gesturi nu au fost trecute cu vederea.

Anul 2015 începe în forță, cu o decizie surprinzătoare a Curții Constituționale, care decide pentru prima oară, că modalitatea de înscriere a elevilor la ora de religie nu este constituțională. Zic pentru prima oară, pentru că o astfel de speță se mai judecase în trecut, doar că acum s-a schimbat verdictul. Efectele: milioane de părinți au fost puși pe drumuri pentru a completa niște formulare, întreg anul școlar a fost dat peste cap. Multe mărturii dinspre sistemul de învățământ au relevat că școlile nu erau pregătite pentru acest exercițiu birocratic, venit parcă din senin, mai ales că exista soluția așteptării până la finalul anului școlar. Nu s-a ținut cont și s-a mers înainte.

Tot acest an ne-a adus și cel mai agresiv raport al Departamentului de Stat, în care Biserica ortodoxă Română este principalul "incriminat". Mai precis, BOR este acuzată că nu a retrocedat proprietățile greco-catolicilor, că un monah de la Mănăstirea Petru Vodă a făcut declarații antisemite, dar și că a cerut autorităților Botoșaniului să îndeparteze umbrelele în culorile mișcării LGBT din oraș!

Și mai relevant pentru discuția noastră este acest punct: "Ocazional, unele autorități locale și municipale au omagiat legionari, au permis construirea de monumente comemorative dedicate unor figuri istorice pro-naziste(aici intră toți cei care au activat între 1940-1944 și s-au opus comunismului -n.a.) și unor negationiști(care?) ai Holocaustului și au dat numele lor unor străzi". Având în vedere că persoanele în cauză sunt cele enumerate mai sus, este evident că departamentul de stat bate șaua să priceapă iapa.
 
În acest an s-a mai consemnat un eveniment notabil: Centrul Cultural German, împreună cu Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung Romania și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel" au organizat o expoziție în care crucea celtică( așa cum este cea din Piața Romană) este considerată "simbol fascist", iar Valeriu Gafencu, asemenea.

Pentru final am păstrat declarația domnului Radu Ioanid, făcută cu ocazia dezbaterii "Extremism, antisemitism, naţionalism – pericolele contemporane ale Europei". Menționez că la dezbatere au participat: ambasadorul României în SUA, Radu Ioanid (șeful Departamentului de Cercetare Arhivistică de la Memorialul Holocaustului din Washington), Dan Dungaciu (fost secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române), Dudu Ionescu (fost ministru al Apărării Naționale și ministru de Interne, consilier al Peședintelui Republicii), gl. Mihail Ionescu (director al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară), reprezentanți ai Academiei Naționale de Informații și ai Ambasadei SUA la București.

Așadar, iată ce a spus Radu Ioanid la finalul dezbaterii: "Când un sondaj al Guvernului român spun [sic!] că 29% din români spun [re-sic!] că evreii-și merită soarta pentru că – sondaj reprezentativ la nivel național –, pentru că l-au răstignit pe Iisus Cristos, aicea avem o problemă care vine de undeva din sfera Patriarhiei. Și eu fac apel la Dvs., pentru că aveți o relație așa [de] bună cu Preafericitu’, să lucrați puțin în direcți-asta. Pentru că la [Mânăstirea] Petru Vodă se face propagandă legionară, unde vine un domn Dughin, care este omu’ Kremlinului și puțin fascist sau fascizant, da? Deci trebui’ să fim atenți pentru că sunt și niște lucruri care vin din afară". 

Pe scurt, Radu Ioanid zice așa: Patriarhia, recte BOR, încurajează antisemitismul, iar dovada e că la una din cele mai cunoscute mănăstiri din țară "unde vine un domn Dughin" se face "propagandă legionară" , "care vine din afară".
 
Cu alte cuvinte, naționalismul românesc vine pe filieră ortodoxă( corect!), dar servește Moscovei (fals!). Aici intervine mentalitatea imperială: toate imperiile vor supuși, nu aliați indepedenți. Pentru că un stat independent ia decizii singur, ținând cont doar de interesul său. Iar interesul său poate, sau poate să nu coincidă cu cel al imperiului.
 
De-aceea, toate imperiile au căutat să sporească gradul de depedență al afiliaților față de centru și nu să-i încurajeze pe calea independenței pentru că, așa cum spunea Churchill și s-a demonstrat de atâtea ori:"Nu există prietenii şi duşmănii veşnice, ci numai interese veşnice".
 
Iar supușii se controlează folosindu-se minoritățile: etnice, sexuale, religioase, etc. Iar arma numărul 1 a SUA este "revoluția sexuală", iar aici, are în Biserica Ortodoxă Română cel mai redutabil adversar. 
 

Citeam cărțile lui Larry Watts și acolo, istoricul american explica faptul că în comunitățile de informații din SUA există niște tipare de gândire, anumite mecanisme, prin care se interpretează faptele. Aceste mecanisme sunt influențate de mai mulți factori, între care tradiția, componența și trecutul personalului, influența diferitelor grupuri de lobby, etc. Astfel, explica el, comunitatea de informații americană transmitea mesaje complet greșite factorilor de decizie, fiind incapabilă să interpreteze corect acțiunile României în timpul războiului rece.
 
Deși România era cel mai independent stat din cadrul tratatului de la Varșovia, analiștii americani nu erau capabil să interpreteze acțiunile românești în acest sens, ei rămânând fideli prejudecăților și intoxicărilor sovietice, cum că țara noastră este incapabilă să se opună Moscovei. Deși luptau împotriva comunismului, atitudinea analiștilor americani servea perfect intereselor Moscovei comuniste, care primea, indirect, mână liberă să se ocupe de rebelii de la București. Nu că azi am avea vreun rebel în sutele de demnitari ai acestei țări. În Polonia nu s-ar fi adoptat niciodată o asemenea lege. Dar cine nu învață din istorie e condamnat să o repete. Cu greșeli cu tot

Cert este însă un lucru: cu această lege, statul are o armă puternică pe care o poate flutura în cazul oricui mârâie la adresa stării de fapt. Dacă nu e legionar, îl poate acuza de "naționalism extremist" sau "antisemitism". Cu asemenea etichete pe frunte, izolarea socială și politică a respectivului este garantată. Și victoria "forțelor democratice".