Osemintele a aproximativ 350 de eroi căzuți în bătălia pentru Stalingrad, identificate în fostele cimitire de campanie din diverse localități din regiune, au fost reînhumate în vineri în Cimitirul Militarilor Români de la Rosoșca.

Un al doilea astfel de cimitir este proiectat a se realiza în Regiunea Krasnodar, unde se cunosc locurile de înhumare a circa 1.000 de militari români căzuți pe frontul spre Caucaz.
 
La finalul lunii octombrie a anului trecut, la Volgograd, a avut loc ceremonia de reînhumare a rămășițelor pământești a 594 de militari români căzuți în timpul bătăliilor cunoscute generic, de la Stalingrad.

Primii 76 de soldați fuseseră reînhumați aici în urmă cu un an, la inaugurarea acestui cimitir, eveniment deosebit de emoționant, despre care ActiveNews a relatat aici. 
 
 Jurnalistul Ion Cristoiu vorbește pe blogul său despre o nouă filă a istoriei. Acesta relatează aspecte incredibile din Al Doilea Război Mondial.
 
Jurnalistul a povestit cum sunt identificați românii morți din Al Doilea Război Mondial.

„În 25 octombrie 2015, avut loc inaugurarea Cimitirului. Prezent la fața locului, am scris și am vorbit despre moment. Atunci au fost reînhumați 79 de militari. Operațiunea a continuat și în 2016. Au mai fost reînhumați 594. Cei descoperiți și deshumați în 2017, reînhumați acum, sînt în număr de 345. Nu-i descopeream și reînhumam nici pe aceștia, dacă nu erau doi oameni care să-și facă din Cimitirul de la Rossoșka o cauză personală – ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare, și secretarul general al MApN, Codrin Munteanu.Ambasadorul Vasile Soare se luptă și pentru cinstirea morților noștri în întreaga Federație rusă. La Stalingrad au murit 110 000 de români. Mai sînt de descoperit, de deshumat și de reînhumat 109 089! Pînă la sfîrșitul lumii om reuși să reînhumăm măcar un sfert! Încă din 2015 m-am arătat interesat de Operațiunea descoperii, deshumării și reînhumării militarilor români. Unele lucruri le-am aflat atunci și le-am scris. Cum ar fi de exemplu, felul în care se face identificarea.

Acum, grație acestei călătorii de documentare, sînt în măsură să spun mai multe lucruri.
Potrivit Acordului interguvernamental, de Operațiune răspund Oficiul Național pentru cinstirea eroilor din partea noastră și Asociația Memorialelor de Război din partea Rusiei. Asociația rusă e singura îndrituită să desfășoare pe teritoriul Rusiei operațiuni de descoperire, deshumare și reînhumare a militarilor străini morți. Prin urmare, Asociația se ocupă nu numai de morții noștri. Se ocupă și de morții nemților, ai ungurilor, ai slovacilor și ai altor țări. Relația dintre ONCE și Asociația Memorialelor de Război (Voenîe Memorialî) se desfășoară astfel: ONCE desfășoară o muncă sisifică de arhivă pentru a dibui cam pe unde s-ar afla români morți și uitați sub vreo șosea.

Cînd se reușește operațiunea, se face o comandă Asociației ruse. Anul acesta i s-a comandat un număr de 345 de morți. O dată cu comanda, ONCE livrează și date cam pe unde ar fi cei căzuți. În multe cazuri, cei de la Voenîe Memorialî știu de existența unor cimitire românești din cercetările pentru descoperirea cimitirelor nemțești. După Frontul de Est, iată-i pe români și nemți luptînd alături pentru descoperirea morților de pe Frontul din Est! Voenîie Memorialî are deja o experiență de decenii în descoperirea morților din cimitire dispărute de pe fața pămîntului. Cum Asociația lucrează pe brigăzi, putem vorbi de Brigăzi de căutători de morți. Cum îi deosebesc Brigăzile pe ai noștri de ai nemților? După mai multe elemente de identificare: plăcuțele de înmatriculare, nasturii, cărțile de rugăciuni, resturi de uniformă, căști, dar și carii. Nemții nu aveau carii!
Între ONCE și Voenîie Memorialî se încheie un contract pe număr de morți. Banii se dau de ONCE dintr-un fond special pentru așa ceva, doar în clipa cînd morții sînt recepționați.
Operațiunea e desfășurată de ruși prin respectarea unui protocol stabilit de Convențiile de la Geneva. Astfel, fiecare mort are o fișă în care se trec elementele de identificare. Tot ce se găsește asupra mortului e depozitat într-un depozit de la Rossoșka și ulterior predat ONCE. La unul dintre cei reînhumați acum s-a găsit o carte de rugăciuni și o cruciuliță.

Osemintele fiecărui mort sînt puse într-un recipient.
 
La recepția morților noștri, reprezentanții ONCE verifică fiecare mort să vadă dacă corespunde cu fișa și mai ales cu datele date anterior, pentru a evita confuziile grave sau chiar falsurile, deși – mi s-a spus – prin experiența de atîția ani ai muncii cu nemții cei de la Voenîie n-ar face în veci un fals. Tot oamenii Asociației sapă gropile și reînhumează morții. La ceremoniile de reînhumare, cei de la Asociație pun cutiile cu oseminte în gropile comune. Dacă mortul a fost identificat se trece pe pe cutie numele. Plăcuțele care arată localitățile unde au fost descoperiți morții sînt realizate – la comanda noastră, desigur – tot de Asociație.

Ce-am mai aflat cu acest prilej?
Că s-au strâns deja la ONCE multe obiecte găsite asupra românilor deshumați. Ar fi cazul – zic eu – să se facă un mic muzeu cu ele.
Că ONCE, dacă reușește să identifice precis un mort, îi pune numele pe site.
Ar fi normal ca Statul român să-i înștiințeze pe urmașii mortului că i s-au găsit osemintele și că au fost îngropate la Rossoșka.
Cine vrea poate să vină din România să pună o lumînare la Cimitirul în care are îngropată o rudă. De la ruși pentru asemenea lucruri umanitare, viza se dă pe gratis.
Nu se pune problema ca rușii să-și caute morții în România. Deoarece au venit ca învingători, de cimitirele lor nu s-a atins nimeni. Sînt însă deosebit de sensibili – cum s-a văzut în cazul recent de la Botoșani – la vandalizări. Autoritățile noastre, deși turmentate prin definiție, ar trebui să fie atente la relația cu rușii în chestiuni ținînd de memoria rușilor pe teritoriul românesc.”, a scris Ion Cristoiu pe blog.