ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Thierry Breton, comisarul trimis de Bruxelles la București să impulsioneze campania de vaccinare Covid, este un corporatist francez care a lucrat ani de zile într-o companie de telecomunicații și într-o multinațională Big Tech din țara lui, înainte de a fi propus de președintele Emmanuel Macron pe un post de comisar UE pentru piața internă. Din poziția de director al corporației Atos, specializate în sisteme digitale pentru controlul frontierelor și inteligență artificială, el a colaborat cu actuala șefă a Comisiei U.E., Ursula von der Leyen, pe vremea când aceasta era ministra Apărării în Germania. Actualmente, ea se află într-un scandal de corupție legat de contractele agreate cu compania Pfizer. După ce ea însăși a vizitat România la finele lunii septembrie pentru a îndemna la accelerarea vaccinării Covid, este limpede de ce l-a trimis ulterior pe apropiatul și subalternul ei Breton pentru a-i continua opera pe meleaguri dâmbovițene. Printre altele, Thierry Breton este cel care a anunțat introducerea certificatelor digitale Covid în U.E. la 15 iunie 2021. La acea vreme, ele erau împinse înainte de sezonul estival, pentru a „facilita libera circulație” intracomunitară în contextul pandemiei. Câteva luni mai târziu, România dezbate prin parlamentarii săi introducerea unui certificat similar, care să condiționeze de vaccinare sau testare accesul în aproape toate spațiile publice și private, dar mai ales la locul de muncă.

Comisia Europeană cere României certificat „verde” și creșterea ritmului de vaccinare Covid. „România are de luat decizii dificile”, spune comisarul european Thierry Breton: „măsurile acestea trebuie luate acum”.


„Este important să fie votat certificatul „verde”. Da, este important ca acesta să fie utilizat, pentru că știm că, împreună cu vaccinarea și certificatul „verde”, avem cheia pentru a ne asigura supraviețuirea și, de asemenea, să fim parte pentru ceea ce este important pentru noi toți – comunitatea europeană”, a afirmat Breton, aflat în vizită de lucru joi la București. El a echivalat certificatul de vaccinare nu doar cu sănătatea, ci și cu menținerea apartenenței României la U.E., ambele fiind niște teze false - cum ar spune vacciniștii, nu s-a observat nici o legătură de cauzalitate între una și alta.
 
Thierry Breton nu s-a oprit cu minciuna doar la „avantajele” certificatului digital, dar a trecut și la amenințări cu un nou lockdown și chiar cu o criză socio-economică, toate puse în cârca unui nou val pandemic. Generat de infectarea preponderent a vaccinaților, după cum s-a constatat - lucru pe care comisarul U.E. a „uitat” să-l evidențieze.

„Dacă nu se reușește să învingem acest nou val al pandemiei care vine în calea noastră, s-ar putea să ajungem din nou la măsuri de carantinare generală și știm că există și un preț – un preț economic, un preț social de plătit și prețul acesta e mult prea ridicat”, a punctat comisarul U.E,, în cadrul unei conferințe de presă comune cu șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, și președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță.
 
 
Comisarul U.E. a subliniat că, în opinia lui, nu există nici o altă cale (?) în afara celor două instrumente avute în vedere – vaccinarea Covid și certificatul „verde”, transmite Cotidianul.ro.
 
Publicăm mai jos traducerea unei analize realizate de Corporate Europe Observatory în noiembrie 2019, în care se arăta de ce mega-afaceristul Thierry Breton se afla într-un mare conflict de interese trecând din domeniul privat în cel al administrației publice la nivelul Comisiei Europene și schimbând, deci, rolul de supus al reglementărilor în acela de autor al reglementărilor. Comparată cu realitățile americane, numirea lui Breton în C.E. a fost similară cu o posibilă numire a lui Bill Gates în guvernul federal al SUA. 

După ce Parlamentul European a respins prima sa alegere pentru funcția de comisar european din cauza temerilor legate de conflictul de interese, președintele francez Macron pare să fi dublat miza printr-o nominalizare potențial și mai controversată: Thierry Breton, directorul general al companiei Atos.


Dacă va fi aprobată, aceasta ar fi probabil prima dată când un director de multinațională este ales să facă parte din Colegiul comisarilor europeni. Există o suprapunere izbitoare și masivă între interesele companiei pe care o conducea Breton și atribuțiile portofoliului Pieței Interne pe care Macron l-a negociat pentru el, inclusiv politica industrială, apărarea, tehnologia și spațiul. Această suprapunere creează un labirint de potențiale conflicte de interese care ar fi foarte greu de rezolvat.

Atos, un actor activ și de succes în U.E.

Breton a condus activitatea companiei Atos din 2008 până la sfârșitul lunii octombrie 2019, la o săptămână după ce a fost nominalizat pentru a deveni comisar pentru piața internă. Compania este un actor multinațional specializat în servicii de tehnologie a informației, care activează într-un domeniu larg de sectoare - de la securitatea cibernetică, consultanță, telecomunicații și servicii financiare până la sănătate, dar și electronică aerospațială și de apărare.

Compania este foarte interesată de politica U.E., având în vedere rolul U.E. de reglementator al pieței, iar instituțiile U.E. reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de finanțare pentru Atos. Numai în 2018, multinaționala a primit fonduri de aproape 107 milioane de euro din partea Comisiei Europene și a agențiilor sale Sidenote. Aceste contracte acoperă, de exemplu, proiecte privind rețelele 5G, inteligența artificială, securitatea cibernetică, big data, calculul de înaltă performanță și securitatea financiară.

Acoperirea mediatică a Atos și a lui Breton se concentrează adesea pe activitatea companiei în domeniul produselor tehnologice inovatoare, cum ar fi calculul de înaltă performanță. Rolul său în aparatul de securitate și de gestionare a frontierelor este mai puțin discutat. Din 2014, Atos a primit 67 de milioane de euro numai din fondul de cercetare Horizon2020. Cele două domenii cheie finanțate sunt proiectele de tehnologie Big Tech (adică 5G și big data) și securitate, inclusiv securitatea cibernetică și controlul frontierelor.

Atos a fost, de asemenea, unul dintre principalii beneficiari de fonduri europene din partea Agenției Uniunii Europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (EU-LISA), pentru a construi ceea ce a fost numit "ziduri virtuale". Acestea sunt sisteme informatice care controlează, monitorizează și anchetează persoanele la frontierele externe ale UE. Potrivit Transnational Institute, aceste programe utilizează "controale stricte în urma unor evaluări generalizate ale amenințărilor bazate pe date biometrice și caracteristici, și nu în ultimul rând pe culoarea pielii". În plus, astfel de sisteme de control la frontieră pot fi considerate, de asemenea, ca fiind teste pentru o posibilă desfășurare ulterioară în rândul populației generale.

Un sistem de monitorizare a internetului, denumit "Eagle", dezvoltat de Bull, subsidiara Atos, face în prezent obiectul unei anchete a Parchetului din Paris. Sistemul a fost vândut mai multor regimuri represive, inclusiv regimului lui Khadaffi din Libia, Tunisiei lui Ben Ali și serviciilor secrete marocane, permițându-le să monitorizeze cetățenii și jurnaliștii. Breton a fost membru al consiliului de administrație al Bull.

Dacă Breton va fi aprobat de Parlamentul European, el va deveni acum responsabil pentru conducerea politicii UE în aceste domenii. Scrisoarea de misiune atribuită comisarului desemnat Breton l-ar însărcina cu investițiile în tehnologii precum "blockchain, calcul de înaltă performanță, algoritmi și instrumente de partajare și utilizare a datelor"; "definirea standardelor pentru rețelele 5G"; coordonarea unei "abordări europene privind inteligența artificială și noua lege privind serviciile digitale"; și, în cele din urmă, construirea unei adevărate piețe unice pentru securitatea cibernetică".

Puterea de lobby a companiei Atos

Având în vedere importanța politicii și a finanțării UE pentru Atos, nu este surprinzător faptul că societatea face lobby activ în UE. Din noiembrie 2014, funcționari de nivel înalt ai Comisiei au înregistrat 24 de întâlniri de lobby cu reprezentanții Atos - în principal pentru a discuta despre economia digitală, strategia industrială și securitatea cibernetică.

Cu toate acestea, în 2018, compania a declarat că a cheltuit mai puțin de 49 999 de euro pentru a face lobby în UE. Această sumă reprezintă o denaturare gravă a activităților de lobby ale Atos, deoarece nu acoperă nici măcar salariul celor 2,5 lobbyiști cu normă întreagă pe care îi enumeră. Diferența dintre bugetul de lobby declarat și cheltuielile reale ale companiei este probabil destul de semnificativă, deoarece o căutare pe Lobbyfacts.eu arată că Atos a plătit peste 60 000 de euro către cel puțin trei firme de lobby pentru a-și apăra interesele în UE: MSL Brussels , Schuman Associates și Gplus.

Atos este, de asemenea, un membru plătitor al Organizației Europene pentru Securitate (EOS), care a avut un mare succes în elaborarea politicii UE privind securitatea și gestionarea frontierelor. Potrivit Transnational Institute, EOS "a câștigat influență până la punctul în care propunerile sale sunt uneori adoptate aproape în totalitate de către organismele UE.", în special atunci când vine vorba de creșterea investițiilor UE în proiecte de securitate.

Declarația de lobby a companiei Atos nici măcar nu menționează finanțarea substanțială pe care o primește de la UE. Declarația sa nu poate fi descrisă decât ca fiind înșelătoare și arată încă o dată disprețul pe care multe multinaționale îl au pentru a face o înscriere completă și onestă în absența unui registru obligatoriu.

Cu toate acestea, transparența nu pare să fie punctul forte al Atos: nici Atos nu figurează în registrul obligatoriu al lobby-ului francez, în ciuda faptului că interacționează în mod clar cu guvernul francez.

Dacă Breton preia portofoliul Pieței Interne, ne putem aștepta doar ca foștii săi colegi și intermediarii lor de lobby să încerce să-l influențeze pe el, cabinetul său și departamentele sale.

Breton, lobbyist-șef

În calitate de director general al Atos, Breton însuși s-a aflat adesea în prima linie a activităților sale de influențare a elaborării politicilor UE. El s-a întâlnit de două ori cu președintele Juncker pentru a susține pozițiile Atos - un privilegiu destul de mare, întrucât președintele Juncker a înregistrat un număr relativ mic de întâlniri în întregul său mandat. Profilurile de social media ale lui Breton arată, de asemenea, că s-a întâlnit cu vicepreședintele de atunci pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, și cu comisarul pentru economie și societate digitală, Mariya Gabriel.

Gabriel nu ar fi singura persoană pe care Breton a făcut lobby și care ar deveni acum colegul său. Presa franceză a relatat că el o cunoaște pe președinta aleasă Ursula Von Der Leyen: pe vremea când aceasta era ministrul german al apărării, Breton făcea presiuni pentru crearea unui Fond european de apărare și securitate. Blogul personal al lui Breton, care este acum în curs de întreținere, ne-a oferit o imagine a ceea ce ar fi putut promova în aceste întâlniri. În ceea ce privește apărarea, el a solicitat crearea Fondului european de apărare și securitate, care ar permite țărilor să pună în comun fonduri pentru apărare și să plaseze acest tip de investiții publice în afara calculelor privind datoria națională (exceptând astfel, în mod convenabil, cheltuielile militare de la normele de austeritate ale UE). Însuși Atos a fost un invitat regulat la conferința anuală a Agenției Europene de Apărare.

Deși Fondul european de apărare actual este în cele din urmă diferit de ceea ce propusese Breton, domeniile de activitate ale Atos sunt în mare măsură relevante pentru prioritățile declarate ale fondului, ceea ce face din această companie un candidat "natural" pentru finanțare.

Dacă va fi aprobat, fostul director general al Atos va fi însărcinat cu "implementarea și supravegherea Fondului European de Apărare" și "se va concentra pe îmbunătățirea legăturii cruciale dintre spațiu și apărare și securitate".

Breton a cerut, de asemenea, crearea unor campioni europeni ai internetului, pentru a face față coloșilor corporatiști americani precum Google. Cum sugerează Breton că ar putea fi realizat acest lucru? În 2015, el a susținut că este necesar să "revitalizăm acest spirit antreprenorial" prin eliminarea taxelor pe capital, cum ar fi "taxa de solidaritate pe avere" din Franța.

Și asta nu este tot. Breton a atras recent atenția prin faptul că, în interviuri mai vechi, a pledat pentru o relaxare a politicii de concurență a UE, despre care susține că a "provocat dezastre industriale". De asemenea, el a susținut necesitatea de a avea o politică de dezvoltare a industriei la nivel european, afirmând în mod explicit că Comisia UE trebuie "să încurajeze dezvoltarea unor mari actori europeni care să permită întregii industrii de ieri să joace pe picior de egalitate cu cea de mâine".

Aceasta ar însemna că, în calitate de comisar, Breton ar lupta împotriva politicii europene antitrust, deja slabă, în detrimentul consumatorilor și al întreprinderilor mici și mijlocii? Va apăra el subvențiile directe acordate companiilor europene deja mari? Ar beneficia Atos de pe urma unei astfel de poziții?

Să facă istorie în sectorul privat prin intermediul unei funcții publice?

Aceasta nu ar fi prima dată când Breton ar trece prin ușa rotativă dintre privat și public, dintre reglementat și reglementator. În 2005, el fusese deja luat de la France Telecom (acum Orange) pentru a deveni ministrul francez de finanțe. A rămas în această funcție timp de doi ani. Imediat după ce a plecat, a acceptat un post de consilier principal la Banca Rothschild, iar în decurs de un an a fost numit director general al Atos.

Breton este un membru tipic al elitelor economice și politice franceze: 35% dintre directorii executivi ai companiilor listate la Bursa de Valori din Paris (CAC40) provin din cele două universități de top, care formează de obicei majoritatea politicienilor și înalților funcționari ai țării (Ecole Nationale d'Administration, unde a studiat Macron, și - Polytechnique, pe care a absolvit-o Breton), iar membrii consiliilor de administrație ale companiilor franceze listate la bursă au cea mai mare rată de mandate simultane în consilii de administrație dintre țările europene.

Mutarea lui Breton la Atos a fost controversată, organizația anticorupție franceză Anticor depunând o plângere în 2015 și din nou în septembrie 2019, acuzând Agenția Națională pentru Prelucrarea Automatizată a Infracțiunilor (ANTAI) că a dat dovadă de favoritism față de Atos în afacerile de achiziții publice. Anticor a menționat ușa rotativă a lui Breton ca o posibilă explicație pentru presupusul favoritism.

Conducerea Atos și a filialelor sale (Bull și Worldline) nu este nici singura funcție pe care Breton a deținut-o atunci când a fost numit comisar. Până în prezent se știe că a fost membru în consiliile de administrație ale Carrefour, Bank of America și Sonatel (o companie de telecomunicații cu sediul în Senegal).

Cum pot eurodeputații să rezolve labirintul conflictului de interese?

Pentru a liniști îngrijorările legate de conflictele de interese, Breton a renunțat la funcția de director general al Atos și a anunțat că și-a vândut deja acțiunile. Acestea s-ar fi ridicat la aproape 40 de milioane de euro la Atos și la 5,7 milioane de euro la filiala sa, Worldline.

Asigurarea rezolvării unor astfel de conflicte de interese financiare este crucială, dar aceasta nu rezolvă încă problema potențialului acces privilegiat și, de fapt, a influenței de care Atos ar putea beneficia dacă directorul său general se alătură Comisiei Europene.

Când Breton a devenit ministru de finanțe în Franța, el s-a recuzat din toate dosarele legate de fostul său angajator de atunci, France Telecom. Breton ar trebui să facă același lucru în cadrul Comisiei Europene pentru a respecta pe deplin Codul de conduită pentru comisari.

În declarația sa de interese financiare, obținută de jurnaliști, el a promis că se va recuza automat de la "orice decizie contractuală sau de gestiune financiară similară care privește direct Atos sau una dintre entitățile sale". Dar acest lucru nu este suficient. Breton ar putea în continuare să relaționeze cu Atos, să facă lobby pe lângă foștii săi colegi, să participe la discuțiile Comisiei și chiar la deciziile care afectează Atos, filialele și concurenții săi. Riscul de acces privilegiat și de influență ar rămâne.

Având în vedere suprapunerea imensă dintre portofoliul său și activitatea sa anterioară în domeniile apărării, securității, concurenței și tehnologiei, dacă Comisia Europeană ar stabili garanțiile necesare, Breton ar fi aproape incapabil să își exercite noua funcție. Singura modalitate de a rezolva numeroasele conflicte de interese potențiale în acest caz este ca deputații europeni să refuze cu totul nominalizarea lui Breton.

Unii au susținut că istoricul lui Breton în sectorul privat este de fapt un lucru pozitiv. Cu toate acestea, rolul unui comisar este de a apăra interesul public, nu pe cel al industriei. Experiența sa ar putea fi, fără îndoială, un avantaj, dar reprezintă și un mare risc. Singura modalitate de a diminua riscurile care decurg din schimbarea pălăriilor de la reglementat la reglementator este de a implementa o perioadă de reflecție, care trebuie să fie cel puțin la fel de lungă ca cea impusă comisarilor care pleacă, în prezent de doi ani.

Dacă deputații europeni nu sunt pregătiți să se opună prin veto numirii lui Breton, atunci ar trebui cel puțin să ceară să fie puse în aplicare măsuri de protecție pentru a limita riscurile și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Mai exact, deputații europeni ar trebui:

  • Să ceară confirmarea vânzării de acțiuni înainte de aprobarea numirii lui Breton. Având în vedere sumele implicate, va fi deosebit de important să se asigure că aceste acțiuni sunt vândute în mod corespunzător și nu sunt pur și simplu transmise membrilor familiei.

  • Să-l repartizeze pe Breton într-un alt portofoliu pe durata unei perioade de reflecție de cel puțin doi ani.

  • Și să pună în aplicare măsuri de protecție care să nu-i permită lui Breton:

-să interacționeze cu foști colegi, lobbyiști și intermediari care acționează în numele Atos și al filialelor;

-să participe la discuțiile Comisiei sau să ia decizii care afectează Atos și filialele sale.

Comisia pentru afaceri juridice va trebui acum să evalueze declarația de interese financiare a lui Breton și să decidă cum să gestioneze diferitele conflicte de interese potențiale. Recent, comisia a respins comisarii desemnați din România și Ungaria pe baza unor conflicte ireconciliabile.

Deputații europeni trebuie să asigure în continuare evaluarea temeinică a candidatului-comisar și să fie pregătiți să ia decizii dure pentru a rezolva eventualele conflicte de interese. Sensibilitatea unui astfel de proces și necesitatea de a păstra credibilitatea acestuia adaugă greutate apelurilor în favoarea unui organism de etică independent, care să dispună de toate resursele necesare.

De asemenea, sunt necesare reguli mai bune pentru a crea garanții, dar și pentru a se asigura că guvernele naționale propun nominalizări care corespund standardelor de independență pe care le așteaptă cetățenii UE. Îmbunătățirea și standardizarea procesului de verificare este necesară pentru a evita o situație în care candidaților li se aplică standarde diferite în funcție de afilierea lor politică.

Cercetare realizată în cooperare cu Rețeaua europeană împotriva comerțului cu arme

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews