Ucrainenii vor să facă la Izmail un port pentru cereale cu cale ferată, un combinat de celuloză și carton și chiar și o centrală. Planurile Ucrainei prevăd că portul va avea o adâncime de peste 8 metri pentru a putea deservi nave de mare tonaj, de peste 12.000 de tone. Toată industria se petrece în Deltă și va afecta iremediabil ecosistemul Rezervației Naturale UNESCO a Deltei Dunării. Președintele României a susținut de la Varșovia că trebuie să vină niște experți să se pronunțe. Experții s-au pronunțat deja: NU E BINE!

În comunicările lor ucrainenii au ajuns să se arate deranjați că se stă prea mult pe Sulina și de aceea Ucraina are nevoie de un canal propriu asupra căruia nu va mai avea nici un control lumea civilizată, europeană.

Dacă planurile pentru port sunt de adâncire a zonei de Deltă la 8,3 metri este logic că aceasta este și ținta pe care ucrainenii vor să o atingă pe Bâstroe și Chilia pentru navele de mare tonaj.

Da, este adevărat că România a știut de aceste planuri, încă de anul trecut. Dar răspunsul Ministerului Mediului a fost foarte clar: studiul de „fezabilitate” ucrainean NU SE SUSȚINE. Lucrările pot afecta grav Rezervația Bioseferei Delta Dunării - ecosistemul zonelor protejate Natura 2000, au explicat încă din iunie 2021 experții Ministerului Mediului, la fel ca și cei ai Comisiei de Anchetă a Convenției ESPOO, în trecut.

Doar că, urmarea explicațiilor experților invocați și de președintele Klaus Iohannis în adresarea sa cu titlul „ciocul mic c-am pumnul sus” (foto deschidere), a fost că ucrainenii au ignorat complet cererile românilor, acordurile bilaterale și legislația internațională și s-au apucat să sape: 6,5, 7, 8 metri! Se apropie de target.

În martie 2021 și experții juridici ai Ministerului Afacerilor Externe au explicat celor interesați de ce nu se poate realiza acest traseu așa cum vrea Ucraina, în disprețul legilor și al Rezervației Naturale a UNESCO.

Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a elaborat un raport complex prin care a concluzionat încă din 2004 că acest canal nu trebuie să se adâncească pentru a nu provoca distrugerea Deltei.

Citiți și COMISIA DUNĂRII confirmă pentru ActiveNews că Ucraina a mințit în lanț: NU A FOST CONSULTATĂ pentru adâncirea Canalului Bâstroe la 7 m! NU A ȘTIUT NIMIC! La fel ca România. EXCLUSIV

Experții Ministerul Afacerilor Externe explică și pentru Klaus Iohannis: „La data de 11 mai 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe brațul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecție a gurii brațului Bâstroe și lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe brațul Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina.

Deși, conform planificării inițiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creșterea adâncimilor de navigație obținute în urma dragajelor din prima fază și prelungirea digului de protecție de la gura de vărsare a brațului Bâstroe în Marea Neagră.

Din momentul în care au apărut primele informații publice clare referitoare la acest proiect, partea română, prin Ministerul Afacerilor Externe, a efectuat demersuri în plan bilateral și multilateral, în vederea sublinierii necesității unei atitudini conforme dreptului internațional din partea Ucrainei, care impune un regim special de protecție Deltei Dunării și reglementează în amănunt procedurile de evaluare a impactului asupra mediului a proiectelor care au impact transfrontalier, cum este și proiectul ucrainean.

Citiți și Protestul Academiei Române față de construirea și exploatarea Canalului Bâstroe. REMEMBER

Sesizate de România, mai multe organisme internaționale din domeniul protecției mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenții internaționale din domeniul protecției mediului și au cerut autorităților ucrainene să oprească lucrările începute.

Astfel, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării, Conferința Părților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaționale referitoare la protecția zonelor umede, Comitetul permanent al Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internațional, iar Conferința Părților la Convenția de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autoritățile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informațiile de mediu.

Ctiți și Statele Unite - avertisment sever la adresa Ucrainei pe tema Bâstroe. REMEMBER

Cele mai multe chestiuni substanțiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenției de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Astfel, Comisia de anchetă creată pentru a analiza proiectul a contrazis în raportul său din iulie 2006 autoritățile ucrainene, arătând că lucrările efectuate sau planificate au un impact semnificativ asupra mediului. Ulterior, cu ocazia reuniunilor succesive, Conferința Părților la Convenția de la Espoo a decis că autoritățile ucrainene au încălcat prevederile Convenției prin faptul că nu au realizat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului conformă regulilor internaționale în domeniu și a fost emis un avertisment la adresa Ucrainei cu privire la acest proiect.

Ca urmare a acestor eforturi internaționale, autoritățile ucrainene au anunțat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinței Părților la Convenția de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunța la proiectul inițial și că vor respecta cu strictețe cerințele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul inițierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigație. Având, însă, în vedere că proiectul inițial a fost parțial realizat, s-a cerut autorităților ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.

În prezent, autoritățile române și cele ucrainene negociază încheierea unui acord bilateral pentru implementarea Convenției de la Espoo care să conțină, pe baza experienței acumulate în ceea ce privește proiectul Bâstroe, prevederi clare pentru desfășurarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului.” a scris Departamentul Afaceri Juridice al Ministerului Afacerilor Externe al României în martie 2021.

Acordul Espoo a fost semnat anul trecut dar se vede treaba că a fost semnat degeaba, din moment ce Ucraina nu are de gând să-l respecte, la fel cum face și în cazul drepturilor minorității românești din Ucraina, prevăzute în Tratatul bilatral de bază nedenunțat.

Vedeți și Istoricul George Damian s-a enervat: Cum tratează Ucraina minoritățile naționale, faza pe documente

Experții Ministerului Mediului explică și ei, la data de 15.02.2023:

„În urma consultărilor derulate la nivel național, MMAP a transmis părții ucrainene un set de observații și comentarii în luna iunie 2021:

• Observatii RO proiect Bastroe - DOCUMENT PDF
  

Sau, mai precis, răspunsul a fost: ... ! - completați Dvs.

Să-i spună cineva și lui Iohannis!

Planul ucrainenilor arată așa: