ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Discuția următoare nu este despre PSD și PNL, ci despre cât înțelege președintele republicii din democrație și din rolul lui de mediator între puterile statului. Cum ar veni, între puterea Executivă și cea Legislativă (Guvern vs. Parlament). Sau între puterea Executivă și cea Judecătorească (ne amintim de „Legile Justiției”). Întâmplător, ne aflăm în campanie electorală pentru alegerile parlamentare și ne putem gândi că declarațiile recente ale președintelui republicii sunt parte a jocului politic dintre două mari partide, PSD și PNL. Dar să nu uităm că președintele Iohannis a avut permanent astfel de atitudini, inclusiv în perioadele neelectorale. Rolul de mediator al președintelui ar trebui să se exercite între puterile statului, IAR NU între partidele de pe scena politică; în scopul armonizării acestora, IAR NU în scopul învrăjbirii lor suplimentare. 

Dar care este rolul președintelui republicii? Potrivit Constituției României, capitolul II, articolul 80, punctul 2: „Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. La articolul 82, punctul 2, este expus textul jurământului, pe care Klaus Iohannis, ca și Traian Băsescu, l-a rostit de două ori: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. Mai departe, la articolul 84, punctul 1, ni se spune că „În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată”.

Să vedem cum i se aplică aceste prevederi din Legea Fundamentală a țării președintelui Klaus Iohannis: este el mediator între puterile statului, precum și între stat și societate? S-a văzut cu prisosință în ultimii ani că atitudinile lui Iohannis nu sunt de mediere, ci de învrăjbire. El nu aduce la pace diferite facțiuni divergente din societate, ci iese la tribuna prezidențială să le biciuiască pe unele și să le apere pe altele. El are o atitudine partizană față de puterile statului, în funcție de conducerea sau nu a acestora de către partidul care l-a propulsat pe el la președinție.
 
Cum funcționează medierea între stat și societate? La fel de prost. În 2018, după desfășurarea primului referendum din istoria postdecembristă, generat de o inițiativă cetățenească, președintele și-a permis să îi numească pe inițiatorii și susținătorii demersului „fanatici religioși”, spre deosebire de „românii lui”, care au stat acasă și au invalidat astfel rezultatele consultării publice. În 2020, când s-au văzut germenii unui conflict între stat și Biserica majoritară, inițiat de autoritățile statului prin restricțiile liberticide impuse, președintele mediator și-a permis să iasă public în săptămâna patimilor să certe Guvernul pentru că a căzut la pace cu Biserica în chestiunea simbolică a transmiterii Sfintei Lumini la domiciliu în regim de catering, ca o consolare pentru anularea participării publice la cea mai mare sărbătoare a creștinătății. În aceeași perioadă, președintele și-a permis să certe Parlamentul pentru că ar face aranjamente „să vândă Ardealul ungurilor”, un gest incalificabil pentru poziția lui de etnic minoritar din Ardeal și pentru prerogativa lui constituțională de reprezentant al statului român în politica externă. Asemenea declarații ar fi putut genera un conflict diplomatic cu țara vecină, însă omologul său ungar a preferat să le ignore, simțind că este vorba de un joc politic românesc intern.

Potrivit jurământului depus, apără președintele republicii democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor? S-a văzut că nu, Klaus Iohannis numărându-se printre primii care au propus suspendarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, atunci când a decretat și, apoi, prelungit starea de urgență pe teritoriul României în martie-aprilie 2020, când situația epidemiologică nu era nici pe departe atât de critică încât asemenea încălcări să fie considerate proporționale cu pericolul. Cât despre apărarea democrației, Klaus Iohannis o reduce la un singur aspect, organizarea alegerilor parlamentare, nu atât de dragul democrației, cât de dragul singurului interes pe care îl urmărește cu obstinație: să aibă odată atât Parlamentul, cât și Guvernul „lui”.

Se supune președintele republicii interdicției constituționale de a fi membru al unui partid politic? Formal, Iohannis a demisionat din PNL pentru a-și ocupa funcția de președinte al tuturor românilor, indiferent de orientarea lor politică. De facto, el se comportă ca un șef al PNL-ului și ca un purtător de cuvânt al Guvernului, permițându-și să facă vizite la Guvern sau să îi cheme la Cotroceni pe foștii lui colegi de partid, totul la vedere, fără nici cea mai mică urmă de salvare a aparențelor. În același timp, ceartă Parlamentul la fiecare ieșire publică, din simplul motiv că acesta este încă dominat de PSD, și îi îndeamnă pe români ce să facă la alegerile Parlamentare: să „redea României Parlamentul”, adică lui și PNL-ului, prin desființarea a ceea ce el numește „majoritatea toxică a PSD”.

Din toate aceste considerente, concluzionăm că președintele „tuturor românilor” îi confundă pe toți românii cu votanții PNL-ului (PSD fie a fost votat de extratereștri, fie românii care au votat PSD nu sunt, de fapt, „dragi români”), numește actualul Parlament ca fiind nelegitim și unul dintre partidele mari ca fiind nedemocratice (pledând pentru un nou Parlament „legitim” și colaborare cu toate „partidele democratice” - adică cele de dreapta) și apără democrația doar atunci când vine vorba de alegerea politicienilor, nu și când vine vorba de respectarea celorlaltor drepturi ale cetățenilor. Într-un stat cu adevărat democratic, toate aceste derapaje ale președintelui presupus a fi imparțial, apolitic și mediator ar trebui sancționate ferm și imediat, adevăratul „cod roșu” fiind aprins la Cotroceni și adevăratul pericol pentru societate emanând de acolo și din școala de gândire care promovează aceste idei „revoluționare”.

Ultima apariție publică a președintelui m-a convins o dată în plus că boala lui este incurabilă și că aceste derapaje rușinoase trebuie semnalate și expuse cu adevărata lor înfățișare grotescă. Marți, 10 noiembrie 2020, dictatorul Nicolae Ionescu a ieșit din nou cu aceleași idei la înaintare. Pretextul repetării veșnicelor mantre iohanniste a fost dat de înăsprirea restricțiilor guvernamentale sub motivul deteriorării contextului epidemiologic și, în special, de măsura închiderii piețelor închise (acoperite), spre deosebire de aceleași spații închise din supermarket-uri, care au rămas „frecventabile”. Parlamentul, oportunist sau nu, necesar sau nu, de bine, de rău a inițiat un demers legislativ pentru redeschiderea piețelor, care însă nu va fi promulgat de președinte. La fel cum semnătura prezidențială, un simplu act simbolic, nu decizional, a devenit în ultimul deceniu motiv de blocaj inter-instituțional în România. Și de această dată, în virtutea obiceiurilor lui neconstituționale, Klaus Iohannis s-a îndreptat din nou împotriva Parlamentului, susținând că PSD-ul e de vină, nicidecum excesele autoritariste și discriminatorii ale tovarășilor „lui” din Guvernul PNL. Pe care le consideră „juste” și „binevenite”, într-un total divorț cu realitatea și cu nevoile românilor de rând.

Iată răspunsurile lui Klaus Iohannis la câteva dintre întrebările jurnaliștilor, după conferința de presă transcrisă pe pagina web a Administrației Prezidențiale

„Vedeți că, din nefericire, acum în România avem două probleme grave: una de sănătate publică, care este pandemia, și cu această pandemie ne confruntăm de aproape un an de zile. (...) În același timp, avem și o problemă politică. Avem un Parlament care este dominat de un PSD care și-a pierdut orice legitimitate și Guvernul într-o parte se luptă pentru a ține lucrurile sub control, pe de cealaltă parte PSD în Parlament trage permanent frâna de mână și lucrurile nu pot să fie mișcate așa cum își doresc românii în acest moment. Românii își doresc să avem un Parlament legitim care împreună cu Guvernul lucrează pentru ei, face planuri de viitor, face planuri pentru redresare. Ori, cu PSD în Parlament aceste lucruri funcționează cum s-ar spune cu frâna de mână trasă, iar democrația nu poate fi pusă în paranteză. Nu putem să ne imaginăm să stăm în acest blocaj politic provocat de PSD fără să facem alegeri și fără să știm cum va arăta anul viitor. Și din toate aceste motive, noi suntem acum în situația să organizăm alegeri parlamentare la termen, fiindcă este singura soluție prin care românilor li se poate permite o continuare a demersurilor democratice așteptate. Este singura modalitate prin care românii, în definitiv, își pot alege acum un nou Parlament care să ducă lucrurile mai departe, care să permită construirea unui Guvern puternic în jurul Partidului Național Liberal, împreună cu alte partide democratice, o nouă majoritate care vine și votează măsurile mult așteptate de români și permit ieșirea României și din criza sanitară și din criza politică”.

Scurt și la obiect, președintele apolitic face lobby pentru PNL și „alte partide democratice”, pentru el PSD nefiind un partid democratic. Consideră că numai cu PNL la butoane Parlamentul va fi legitim (până acum era o organizație criminală ilegalistă?), iar democrația este pusă în paranteză atât timp cât PNL nu va fi majoritar și în Parlament. Dimpotrivă, democrația înseamnă pluralism, ea ar fi serios pusă în paranteză dacă am avea aceeași culoare politică în toate instituțiile puterii, deoarece atunci puterea ar fi concentrată într-o singură mână și autoritarismul ar fi pe deplin validat în republica Iohannistan.
 
Pentru președinte, în țară există doar două probleme grave: prima este COVID-ul și a doua este PSD-ul. O spune chiar Klaus Iohannis, de la înălțimea tribunei prezidențiale! Pentru el, prioritatea națională este eliminarea PSD-ului de pe scena politică, iar asta ca parte a luptei cu pandemia, pe parcursul căreia dorește ca „Guvernul lui” să nu mai fie oprit de „frâna de mână” a Parlamentului în luarea celor mai drastice măsuri întru combaterea libertăților cetățenești. Iohannis consideră că „românii își doresc să avem un Parlament legitim care împreună cu Guvernul lucrează pentru ei”, alegerile legislative organizate la termen, în culmea pandemiei și în pofida ei, fiind „singura soluție prin care românilor li se poate permite o continuare a demersurilor democratice așteptate”. Fals! Românii și-au dorit să aibă sărbători, nu votări. Și-au dorit libertate de mișcare pentru a-și petrece vara în concediu și la terase, nu speriați de prelungirea stării de alertă și de impunerea spitalizării obligatorii a asimptomaticilor, procedură care a împământenit principiul prezumției de vinovăție implicită. Românii și-au dorit să meargă la vot, dar și-au dorit să meargă și la moaște, și la slujbe, și la piața agroalimentară, și la proteste, și să-și poată scoate câinii la pipi noaptea, diverse dorințe firești, care țin de o minimă normalitate, dar care le-au fost refuzate, pentru că singura prioritate națională o constituie alegerile parlamentare și, vorba aia, știm noi mai bine decât tine ce ți-e bine.
 
Nu toți românii își doresc un parlament condus de PNL, dar toți românii își doresc să poată respira liber pe stradă sau în parc, nu printr-o mască de doi lei, și să poată merge la piață de unde să cumpere produse românești. După ce același PNL a distrus atât lanțul de magazine alimentare UNIREA, precum și obligativitatea pentru supermarket-uri să cumpere de la români 51% din produsele perisabile pe care le vând. Românii nu acceptă explicații puerile, cum că Piața LidL, spre exemplu, e o piață unde se respectă regulile sanitare, dar hala de lactate sau piața de legume izolată cu termopane ar fi focar de infecție doar pentru că acolo vând țărani, pe deasupra, români! Ce fel de exclusivism sau, Doamne ferește, rasism mai e și acesta?

Chestiunea piețelor este una care a adus la destul de multe dezbateri și în spațiul public. Eu cred că măsura luată de Guvern este una justă, fiindcă sper că toată lumea a înțeles, nu se închid toate piețele, se închid doar piețele care funcționează în spații închise, unde nu pot fi garantate măsurile de protecție a vânzătorilor și a cumpărătorilor (???). Deci, piețele în aer liber vor funcționa în continuare. Această măsură nu este una nelimitată, este limitată în timp. Aceste măsuri au fost luate acum, doar pentru câteva săptămâni, însă faptul că Guvernul hotărăște ceva și majoritatea pesedistă din Parlament, fără să se documenteze, doar din motive politicianiste hotărăște inversul, este încă un argument pentru care trebuie să facem alegeri la termen. Nu se poate să se funcționeze așa. Suntem în plină criză sanitară. Guvernul împreună cu experții hotărăsc anumite măsuri, PSD din Parlament doar să arate că este acolo cu mulți parlamentari hotărăște inversul, ori așa gestiunea va fi cu siguranță una complicată și nu este ceea ce își doresc românii. Românii își doresc o guvernare care este sprijinită de Parlament pentru ca să fie cât se poate de eficientă”, mai subliniază Iohannis.

Cu alte cuvinte, românii își doresc o guvernare care să le calce în picioare interesele, dar care să sprijine „Guwernul meu”! De fapt, măsura luată de Guvern, de a închide toate piețele, apoi, cu „indulgență”, de a închide doar piețele acoperite, este una complet injustă, discriminatorie în branșa comercianților și generatoare de tensiuni în societate. Mai mult, nu se vede legătura de cauzalitate între lupta cu pandemia și lupta cu țăranii. În primul rând, nu ai cum să dovedești că toți se abat de la regulile sanitare sau că nu ar colabora, cu un minim instructaj și cu asigurarea celor necesare, la respectarea unor măsuri de igienă egale cu cele din supermarket. În al doilea rând, cei care vindeau în piețe închise au fost „ajutați” să iasă în aer liber, la mijlocul lunii noiembrie, când ziua e scurtă și frigul se manifestă chiar și pe lumină, o parte dintre ei putând să răcească, îngroșând astfel rândurile celor declarați „cu Covid”, pentru că gripa sezonieră nu prea mai există momentan, la fel ca multe alte afecțiuni care au pierdut lupta cu asistența medicală pe timp de pandemie.

„Sincer, nu cred că Partidul Național Liberal va pierde alegerile. Eu cred că va câștiga alegerile și împreună cu alte partide democratice va genera o majoritate în Parlament, pentru a păstra PSD în afara deciziei politice. Vedem aproape zilnic, mai nou, că PSD are o singură preocupare, să tragă frâna de mână în Parlament la toate măsurile propuse de Guvern, care sunt juste și binevenite (...). Pe de altă parte, suntem în pandemia prin care trebuie să trecem, iar Guvernul a fost ales ca să gestioneze treburile publice și trebuie să le gestioneze. Indiferent cât de popular sau nepopular devii prin măsurile care sunt bune, trebuie luate, fiindcă pe primul loc nu sunt sondajele, ci pe primul loc sunt românii și sănătatea lor”, concluzionează Klaus Iohannis, apărătorul intereselor românilor - care sunt singura lui grijă în viață -, de la tribuna prezidențială.

Ce dovadă mai mare ne trebuie pentru a constata încălcarea flagrantă, manifestă, grosieră a prerogativelor constituționale de către președinte? Așa-zisul prezident apolitic, imparțial și mediator se transformă în agentul electoral al unuia dintre competitorii de pe scena politică, dorindu-și eliminarea celuilalt competitor și „păstrarea PSD în afara deciziei politice”. Președintele republicii tună și fulgeră împotriva a ceea ce el consideră opoziție, adică parlamentarii PSD, aflați încă la putere! Practic, suntem martorii unui conflict între puterea executivă și cea legislativă a statului, care ar trebui să fie separate, dar pe care președintele, regizorul acestui conflict, le dorește concentrate într-o singură mână prin câștigarea alegerilor din 6 decembrie 2020 de către PNL.
 
Chiar dacă PSD-ul, aflat și el în campanie electorală, ar trage „frâna de mână” în mod deliberat și doar de dragul de-a face în ciudă, nu putem uita că acești parlamentari ai PSD-ului „modernizat” sub interimatul lui Ciolacu i-au votat lui Iohannis în martie Guvernul lui, din motiv de țară neguvernată în criză sanitară, vot comis de PSD chiar împotriva intereselor social-democraților, în favoarea unui guvern PNL care a început, apoi, să ia decizii împotriva intereselor tuturor românilor, indiferent de simpatiile lor politice, ba chiar și împotriva democrației, a minimului bun simț. Tot pesediștii i-au votat Guvernului PNL și legea carantinării, ignorând protestele și argumentele societății civile, în iulie 2020, o lege care va avea efecte atât timp cât va dura corona-criza, dar și ulterior, pentru că face referire și la alte boli în afara coronavirusului, pentru care românii vor fi în continuare internați cu forța și privați de libertate.
 
„Suntem în pandemia prin care trebuie să trecem, iar Guvernul a fost ales ca să gestioneze treburile publice și trebuie să le gestioneze. Indiferent cât de popular sau nepopular devii prin măsurile care sunt bune, trebuie luate”, plusează Klaus Iohannis, care nu se îndoiește nici un moment de oportunitatea unor măsuri liberticide, ba mai mult le laudă și le numește „juste” și „binevenite”, pentru că nu el trebuie să le suporte și nu el va avea de plătit decontul economic de anul viitor. El apără Guvernul PNL care conduce lupta contra pandemiei în ciuda românilor și consideră că ultima redută care trebuie acaparată pentru ca un nou guvern PNL să ducă lupta pe noi culmi de „normalitate” este Parlamentul. Dat fiind că Parlamentul e cel care numește Guvernul, un Parlament dominat de PNL ar fi garanția eliminării oricărei frâne pentru următorul Guvern PNL.
 
Pentru Klaus Iohannis, democrația trebuie să fie politic monocromă și instituțional „des-frânată”, iar „România normală” este, desigur, România liberală. Mult succes cu liberalismul, dar ce faceți cu libertățile?

P.S. La o conferință de presă recentă, Klaus Iohannis a fost întrebat dacă și-a făcut vreodată testul și a spus că nu. Păcat că întrebarea nu se referea la testul psihologic!