ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


„Ce mai vaiet, ce mai zbucium...! Toată floarea ortodoxă pro-occidentală și până și neomarxiștii atei (pleonasm, știu) deplâng plecarea lui Vasile Bănescu. Nu trebuia să se aștepte că după o decorație asta urmează?”, comentează Angelo Davidescu într-un text intitulat „PURTĂTOR DE CUVÂNT SAU PERSOANĂ FIZICĂ?”

Demiterea lui Vasile Bănescu de la Patriarhie „E un dezastru pentru BOR care reușise prin dl. Banescu să se poziționeze corect față de societate. E un semnal foarte trist.”, deplânge pe Facebook cunoscutul isteric anticreștin Andrei Caramitru, pentru a se alătura corului de aplaudaci:

Plânge-o, Ramona! Lacrimile progresiștilor la pierderea lui Bănescu

Și antiortodoxa Melania Cincea de la revista 22 a GDS (în două ipostaze foto mai sus) îi plânge în poală lui Vasile Bănescu:

„Prin plecarea lui Vasile Bănescu din funcția de purtător de cuvânt al Patriarhiei Române Biserica Ortodoxă Română pierde cel mai bun comunicator pe care l-a avut, cel puțin în perioada post-decembristă.

A fost primul purtător de cuvânt laic al Patriarhiei Române, de după 1989. Este un intelectual creștin, pro-european, cu studii de Teologie în țară și în Occident, care apără cu aceeași fermitate și valorile creștine, și pe cele occidentale, care susține și credința, și știința, la fel și tradițiile, și modernitatea. Ceea ce i-a atras în ultimii ani nu doar aprecieri, ci și constante și agresive atacuri atât din partea unor politicieni, activiști civici, jurnaliști – vectori formali sau informali ai propagandei ruse –, cât și din partea unor voci din Biserică provenite din zona antioccidentală, fundamentalist ortodoxă, printre ele numărându-se Teodosie, arhiepiscopul de Constanța.

Pentru tot ceea ce a făcut Vasile Bănescu merită aprecieri și mulțumiri.”

Gornița din coloana a cincea s-a mai făcut auzită anul trecut când a sărit în apărarea unui volum de istorie falsificată anti-BOR de la Humanitas, atacându-l totodată pe istoricul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, care criticase apariția neprofesionistă.

Broșura anti-BOR a fost corect pulverizată de redudabili specialiști români:

Ipoteză ultra-interesantă: Istoria anti-BOR a lui Oliver Jens Schmitt e scrisă la mai multe mâini. Pr. Prof. Dr. Mihail Simion Săsăujan descompune broșura de la Humanitas cât și pe editorul ei, Gabriel Liiceanu, într-o analiză extraordinară

Grobianismul abject al lansărilor lui Schmitt cu Liiceanu arată scopul cărții: linșajul mediatic al Bisericii Naționale! - Un istoric clujean pune punctul pe i împreună cu Agenția Basilica. Emițătorul de la Patriarhie Vasile Bănescu și-a pierdut cuvântul 

NOUL BOIA! Atac virulent al lui Gabriel Liiceanu la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Pr. Prof. Mihail - Simion Săsăujan: Așteptăm punctul de vedere oficial al Biroului de Presă al Patriarhiei Române în legătură cu noua apariție Humanitas!

Apărătoarea lui Bănescu, la rândul ei transformată de Liiceanu în autoare Humanitas, avea altă opinie:

„Ultranaționalismul, ca argument, la vârful Academiei Române

De curând, istoricul de origine elvețiană Oliver Jens Schmitt, fost președinte al Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe, a publicat la Humanitas un volum, Biserica de stat sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918-2023 (Humanitas, 2023) care a stârnit reacții virulente – multe, este ușor sesizabil, în lipsa lecturii cărții. Și a făcut-o mai cu seamă în zona ultranaționalistă și fundamentalist ortodoxă, adică a grupurilor care, în ultima perioadă, dovedesc o îngrijorătoare permeabilitate față de narațiunile propagandei ruse, fie legate de pandemia de covid, fie de războiul din Ucraina fie, ca un corolar de fapt, legate de o fobie față de valorile occidentale.

În acest context a apărut și reacția din partea lui Ioan Aurel Pop, profesor universitar, academician și, în plus, președinte al Academiei Române. „Apropo de o istorie a Bisericii Ortodoxe făcute acum de un străin care ne învață din vârful buzelor că ortodoxia nu e bună… Iertați-mă! Eu nu m-am dus în Austria să-i spun că biserica lui n-a fost bună. (…) M-am dus eu să-l învăț ce e biserica lui? Ei ne învață pentru că încă suntem considerați popor periferic, de la marginile imperiului, care n-am fost fideli și credincioși și care ne-am rupt… că vremea imperiilor trecuse”, a declarat Ioan Aurel Pop în cadrul unei conferințe intitulate „Este formarea poporului român o enigmă sau un miracol?”, susținute, în urmă cu câteva zile, la Brașov. În ce registru poate fi încadrată o astfel de afirmație? Nicidecum, într-unul academic.

Este o declarație care dovedește că Ioan Aurel Pop, președintele celui mai înalt for de știință și de cultură din România, nu intră în dialog cu un omolog de-al său, membru al Academiei Austriece de Științe și profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena, nu îi demontează cu argumente ideile pe care nu le agreează, ci combate ca la scara blocului, fără argumente și cu multă țâfnă. E țâfna cu care național-comuniștii, iar după 1989 securiștii, militarii și milițienii „vărsați” în Vatra Românească, în partidul lui Vadim Tudor, România Mare, sau în cel al lui Gheorghe Funar, Partidul Unității Națiunii Române, întrețineau mitul alogenului, punând paie pe focul ultranaționalismului și al xenofobiei. Declarația lui Ioan Aurel Pop nu are legătură cu acribia științifică, reprezintă doar o narațiune ideologizată, propagandistică.”

Șamd...

Așa apărătoare a unui (fost) angajat al BOR mai rar.

Editura Humanitas, Liiceanu și Boia, făcuți ”uitați” de Bănescu în replica anodină la adresa falsei Istorii a Bisericii Ortodoxe Române și a ”grobianismul abject al lansărilor lui Schmitt cu Liiceanu”, cum le-a catalogat un istoric clujean