ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Două cazuri suspecte de hepatită de origine necunoscută au fost raporate în județul Sibiu în a doua parte a lunii aprilie, la doi pacienți în vârstă de 10 și 16 ani, dintre care unul este în continuare internat, a precizat pentru stiridesibiu.ro purtătorul de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sibiu. 

„Au fost raportate două cazuri de hepatită de cauză necunoscută, la copii. Primul a fost raportat în data de 19 aprilie, la un băiat de 16 ani, internat la Spitalul de Pediatrie, și al doilea, în data de 26 aprilie, la o fetiță de 10 ani, în prezent externată”, a precizat pentru stiridesibiu.ro Simona Berariu.

Medicii sibieni fac în continuare investigații în cazul celor doi copii care prezintă suspiciune de hepatită misterioasă.

„Este suspiciune în ambele cazuri și sunt în continuarea în derulare investigații imagistice și probe biologice aflate încă în lucru”, a precizat dr. Ioana Mătăcuță, purtătoarea de cuvânt a Spitalului de Pediatrie Sibiu.

Primul caz suspect din țara noastră, la o fetiță de 5 ani internată la un spital din București, a fost confirmat oficial de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), în a doua zi de Paști.

„Raportarea a avut la bază definiția OMS de caz probabil, care se referă la insuficiență hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică”, a precizat Ministerul Sănătății despre primul caz.
 
După cum ActiveNews a relatat recent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cea care a dat ora exactă și în cazul pandemiei de coronavirus, ia în calcul ca hepatitele infantile să fie provocate de un adenovirus. O altă ipoteză, emisă de specialiștii britanici în sănătate publică, ar fi că hepatita „misterioasă” la copii e cauzată de închiderile în casă din timpul pandemiei, care i-au privat pe micuți de a-și dobândi imunitatea naturală în perioada lor formativă. Același articol atrage atenția că nu poate fi vorba despre reacții adverse hepatice la „vaccinul” Covid, deoarece copiii erau mai mici decât vârsta minimă de administrare a serului experimental. Asta în cazul Marii Britanii, dar în România unii copii - mai puțin cei ai lui Valeriu Gheorghiță și Alexandru Rafila - au vârste suficient de mari încât să fi putut fi vaccinați „anti-Covid”.
 
O ipoteză avansează și doctorița română Christa Todea-Gross. Ea consideră că ar fi vorba de un virus care a suferit mutații, probabil chiar în urma anumitor vaccinuri administrate.
 
„Când un virus, inclusiv adenovirus, devine foarte agresiv, el a suferit mutații. Aceste mutații pot fi provocate prin vaccin. Se știe că astfel au apărut primele cazuri de infecții respiratorii cu VRS la copii. Acest virus respirator sincitial era în vaccinuri, unde a suferit mutații. La animale VRS nu provoacă nimic, dar, la copiii vaccinați, prin mutațiile suferite, da. Doar de atunci există la copii aceste infecții respiratorii cu VRS. Este doar un exemplu. Ele sunt multe...”, a scris doctorița Christa Todea-Gross într-un comentariu la o știre despre creșterea cazurilor de hepatită cu origine necunoscută la copii, adenovirusul F41 fiind bănuit de autorități ca o posibilă cauză. (articolul continuă dedesubt):